1. Pe tatou te toe liu tino mai pea lava pea?

E tusa ai ma le aʻoaʻoga o le toe faʻafouina, e mafai ona tatou maua le tele o mea e le talafeagai ma faʻailoga fesili i totonu. E faʻapea foʻi ona faʻatatau i suʻesuʻega na faia i le toe faʻafouina ma na faia i le faʻaogaina o le hypnosis ma mafaufauga faʻafuaseʻi. O le a tatou suʻesuʻeina lenei mea i le malamalama o isi faʻataʻitaʻiga:

Aiseā tatou te lē manatua ai? O le fesili muamua ma e mautinoa lava e sili ona tauamiotonuina e faatatau io tatou olaga muamua; “Aisea e le masani ai ona tatou manatua se mea e uiga ia i latou?” Afai e iai moni lava i tua atu o i tatou se faasologa o olaga ua mavae, pe e lē o se mea talafeagai ea ona tatou manatua le tele o faamatalaga o nei olaga ua mavae e pei o aiga, aʻoga, fale nofo, galuega, matutua? Aisea tatou te le manatua ai nei mea mai o tatou olaga muamua, e ui lava e faigofie ona tatou manatua le faitau selau, e oo lava i le faitau afe o mea na tutupu mai lenei olaga? O lea la, pe le o se faamaoniga manino ea lenei e faapea o na olaga muamua sa leʻi iai lava, auā a leai e mautinoa lava tatou te manatuaina? 

   Afai o oe o se sui o le New Age movement ma e te talitonu i le toe faʻafouina, e tatau ona e fesili ifo ia te oe lava pe aisea e te le manatua ai se mea e uiga i nei olaga muamua. Ia mafaufau foi i le mea moni e faapea o le tele o tagata lagolago o le toe faafouina ua teena le avanoa e mafai ai ona tatou manatua nei olaga muamua. E oo lava ia HB Blavatsky, o le na faavaeina le sosaiete a leosophical, atonu e sili atu nai lo se isi lava na faia le toe faafouina na iloa i atunuu i Sisifo i le 1800s, na mafaufau pe aisea tatou te le manatua ai:

Atonu e mafai ona tatou faapea atu i le olaga o se tagata faaletino, e leai se mafatiaga faapena o le agaga ma le tino e le o se fua ma taunuuga o se agasala na faia i se ituaiga olaga muamua. Ae i le isi itu, o lona olaga i le taimi nei e le o aofia ai se manatuaga se tasi o na mea. (1)

Fa'ateleina le faitau aofa'i.  O le fa'afitauli lona lua e tatau ona tatou feagai o le fa'atupulaia o tagata. Afai e moni le toe faʻafouina ma e masani ona ausia e se tasi le moksha ma alu ese mai le taamilosaga ona tatau lea ona faʻaitiitia le numera o tagata i luga o le lalolagi - poʻo le mea sili e le tatau ona faʻateleina. I se isi faaupuga, ua tatau nei ona toʻaitiiti tagata i le lalolagi nai lo le taimi muamua.

   Aisea ua tuufaafeagai ai le tulaga? A o le faitau aofaʻi e tatau ona faʻaitiitia i taimi uma ona o tagata e alu ese mai le taamilosaga, o lona uiga, o loʻo faʻateleina taimi uma, o lea ua i ai nei pe a ma le 10 taimi sili atu tagata nai lo le 500 tausaga talu ai ma pe a ma le 30 taimi e sili atu nai lo le 2,000 tausaga talu ai. O le mea moni, i le taimi nei ua sili atu tagata i luga o le lalolagi nai lo se isi lava taimi muamua ma ua faateleina lo latou numera i taimi uma i le tele o seneturi.

   O le mea moni, e le tatau ona tatou toe foʻi i tua nai lo le faitau afe o tausaga - faʻavae faʻatatau i le faʻatupulaia o le faitau aofaʻi o loʻo iai nei - ae tatou te leʻi ausia le zero point e leai ni tagata. (Faatusatusa i le Kenese 1:28 , “Ia fanafanau ma uluola; ia tumu ai le lalolagi...”).

   O le tuputupu aʻe o le faitau aofaʻi o se faʻafitauli moni mai le vaaiga o le toe faʻafouina, aemaise lava pe a faʻasaʻolotoina nisi agaga mai le taamilosaga. E le lagolagoina e lenei mea le toe faafouina; e feteenai ma ia.

Toe fanauina i Sasae ma Sisifo. O se tasi o vala o le vaaiga i Sasaʻe e faapea e mafai ona avea le tagata ma manu po o se laau, ae i atunuu i Sisifo, e manatu tagata e tumau pea i tagata. O le vaaiga tuai ma sili atu muamua Asia e aofia ai ituaiga uma o le olaga; o le mea lea ua taua ai o le femalagaiga o agaga. Mo se faʻataʻitaʻiga, na saunia e Olavi Vuori (itulau 82,  Hyvät henget ja pahat ) le faʻamatalaga lenei o le lotu lauiloa a Saina:

O lotu lauiloa a Saina e aofia ai se vaaiga e uiga i le toe faafouina. Pe a uma ona ui atu i faamasinoga uma, o le a toe faafouina le agaga i le lalolagi. O le ituaiga o le a toe faafoʻisia ai se tagata e faalagolago i le olaga muamua o le tagata. O i latou na faileagaina manu vaefa o le a fananau mai o ni manu vaefa. O le mafuaaga lea, e le fasi manu e tagata Saina lotu. Ua uma ona fautua mai Laotse, “Ia faauo i manu. E mafai ona avea i latou ma ou tuaa.”

Atonu o le a tatou fesili pe aisea ua le tele ai ona aumaia lenei itu i Sisifo? E seasea lava - pe leai foi - ua tatou faitau i ai sa avea se tasi ma i'a po o se siama, mo se faataitaiga, i lona olaga ua mavae; ma o ai na te manatua se olaga muamua e pei o se manu? O le isi fesili e foliga manino mai o le: Afai na tatou ola o ni siama po o ni laau foi i o tatou olaga ua mavae, o le a se mea na tatou aoaoina i lena taimi? E mautinoa lava, o siama ma laau e leai se malamalama.  E toʻatele tagata e talitonu o i latou o tupu poʻo isi tagata iloga ae i suʻesuʻega o le toe faʻafouina, tatou te le masani ona faʻalogo o se tasi na avea ma manu i lona olaga muamua - o nei ituaiga o tala e misi atoa.

   Atonu tatou te tau manatunatu pe aisea ua i ai se eseesega tele i le va o le itu i Sisifo ma le itu i Sasae. E le o se isi lea faamaoniga e le iloa e tagata ni mea moni mautu? O o latou manatu e faavae i talitonuga e faigata pe lē mafai ona faamaonia le moni.

Vaeluaga i le va o le toe faafouina.  O le isi feteʻenaʻiga i totonu o le toe faʻafouina o vaeluaga eseese i le va o le toe faʻafouina, o le taimi e faʻaalu i le isi lalolagi. E matua eseese lava manatu, e faalagolago i le aganuu po o le sosaiete. O faʻataʻitaʻiga nei e faʻaalia ai nei eseesega:

- I totonu o le nuu o Druus i Sasaʻe Tutotonu, e talitonu tagata i le toe faʻafouina saʻo; e leai se va.

- I le Rose Cross movement, toe faʻafouina e faʻamoemoe e tupu i le  144 tausaga uma .

- O le Anthroposophy e talitonu i le toe faʻafouina i le va o le 800 tausaga.

- E fa'atatau e le au su'esu'e toe fa'afouina o le va e masani lava i le va o le 5 ma le 60 tausaga.

O se fesili lelei la, o le fea o nei manatu ma talitonuga e sa'o, pe o sese uma? Pe le o faamaonia ea e nei feteenaiga e leai ni faamatalaga moni a nei tagata e uiga i lenei mea, ma ua na o se fesili i talitonuga sese o tagata uma? Masalo e le'i iai lava nei vaitaimi ma olaga sa iai muamua.

   O le isi faʻafitauli e sili atu ona ogaoga, afai na tatou i ai i le isi lalolagi i le sefulu poʻo le fiaselau o tausaga ma e oʻo lava i le tele o taimi, aisea e leai ai so tatou manatuaga mai ia i latou? Aisea tatou te le iloa ai nei vaitaimi i le lalolagi o agaga e pei ona tatou i ai i o tatou olaga muamua? O nisi e faamatalaina lenei leai o se manatua e ala i le faapea mai atonu ua soloiesea lo tatou manatua. Ae afai ua soloiesea o tatou manatua, e faapefea ona tatou faamaonia o le toe faafouina o se tagata e tupu? Afai tatou te le manatua se mea mai o tatou olaga muamua ma taimi i le va o i latou, o faamaoniga e lagolagoina ai le toe faafouina e tumau pea ona itiiti.

So'oga i tua atu o le tuaoi ma le toe fa'afouina.  O se tulaga masani le talitonu o le toʻatele o tagata o le New Age movement o ē e talitonu i le toe fanaufouina, e latou te mauaina foʻi feʻau mai agaga o ē ua maliliu. E latou te talitonu moni e mafai ona latou fesootaʻi ma ē ua maliliu, e ui lava e latou te manatu e moni le toe faafouina. E mafai ona latou faatulagaina ni sauniga faapitoa faaleagaga lea latou te talitonu latou te mauaina ai savali mai tagata ua uma ona siitia atu i tua atu o le tuaoi. Mo se faʻataʻitaʻiga, o se tasi o faʻasalalauga sili ona lauiloa, o Leslie Flint ua maliu, na faʻafesoʻotaʻi tagata e pei o Marilyn Monroe, Valentino, Queen Victoria, Mahatma Gandhi, Shakespeare, Chopin, ma isi tagata taʻutaʻua.

   O le mea e le amanaia e le tele o sui o le New Age movement pe faʻafefea ona faʻamaonia nei mataupu e lua - toe faʻafouina ma fesoʻotaʻiga ma e ua maliliu - i le taimi e tasi e aoga. Afai tatou te taumafai e tuu faatasi o le a na o se gaogao i o tatou lima. E mafai ona tatou vaʻaia lenei mea i faʻataʻitaʻiga o loʻo sosoo mai:

O ai e mafai ona tatou fesootai i ai?  O le fa'alavelave muamua o le fa'ailoaina lea o le tagata tatou te fa'afeso'ota'i. Afai ei ai i se tagata i ona tua ni tagata eseese e sefulu i luga o le fogaeleele ma ua na o le siitia atu i tua atu o le tuaoi o se tagata e igoa ia Mataio, o ai o nei tagata e toasefulu tatou te fesootai?

   Vaai i le lisi o loʻo i lalo o loʻo faʻamatalaina lenei mea. O fa'auiga na fa'atulagaina fa'asologa fa'asologa - na'o igoa o le tagata lava e tasi e suia i ona olaga eseese. O lona tino fou i le lalolagi o Mataio ma o le muamua o Arona.

1. Arona

2. Atamu

3. Ian

4. Uati

5. Richard

6. Ueni

7. Iakopo

8. Eteuati

9. Viliamu

10. Mataio

O le faafitauli, pe afai o nei tagata e toʻasefulu e na o le toʻatasi, pe e mafai ona tatou faʻafesoʻotaʻi ma tagata uma e toʻasefulu pe naʻo Mataio, o lē na mulimuli na ola i le lalolagi? Po o le tasi ma le tagata lava e tasi i le isi itu o le tuaoi e faia ni matafaioi eseese e tusa ai ma le mea e tatau ai, o lea o nisi taimi o ia o Mataio, o nisi taimi o Arona, o nisi taimi o Richard, ma o nisi taimi o se isi? O le mea e ofo ai, o i latou e talitonu o loʻo latou fesoʻotaʻi i le isi itu o le tuaoi e le masani ona feagai ma ia faʻafitauli. Latou te talitonu i taimi uma latou te fesoʻotaʻi ma tagata latou te mananaʻo ai. Ae ui i lea, i le malamalama o lenei faʻataʻitaʻiga, e fesiligia.

Ae fa'apefea pe a toe fa'afouina le tagata ma o lo'o ola nei i le lalolagi?  Afai tatou te faaauau pea i le laina muamua o mafaufauga, e mafai ona tatou manatu o le tagata lava lea e tasi e sefulu ni tagata i tua atu o ia ua toe faafouina nei i le lalolagi o se tagata fou atoatoa; o lea ua toe foi mai e pei o Gary. O lea la, o ia o le tagata lona sefulutasi o le tagata lava e tasi i le lalolagi.

   O le faʻafitauli i lenei tulaga agalelei, afai tatou te taumafai nei e faʻafesoʻotaʻi se tasi o tagata e toʻasefulu i luma atu o le taimi nei (Aaron, Viliamu, ma isi, faʻauʻu ia Mataio), e mafai faapefea ona tatou manuia talu ai o loʻo nofo nei le tagata i le lalolagi? Mo se faʻataʻitaʻiga, o Leslie Flint o loʻo taʻua i luga na talitonu na fesoʻotaʻi ma Marilyn Monroe ma isi tagata taʻutaʻua ae afai o nei tagata ua uma ona toe faʻafouina i le lalolagi, faʻapefea ona faia lenei fesoʻotaʻiga? Pe lē tatau ea ona matuā lē mafai? (E mafai ona tupu pe ana feiloai Leslie Flint i nei tagata i luga o le lalolagi i a latou faʻafouga fou.)  O le mea lea, e iai faʻafitauli sili pe a tatou taumafai e tuʻufaʻatasia nei filosofia e lua.

E mafai e se tagata ona fesootai ma ia lava?  Atonu foi tatou te feagai ma se tulaga lea na taumafai ai Gary, le tagata lona sefulutasi, e faafesootai se tasi o ana tagata muamua. E moni lava e mafai ona ia taumafai e faʻafesoʻotaʻi ma se tasi o ana faʻataʻitaʻiga muamua pe faʻatasi foi ma i latou uma i le taimi e tasi. O le fesili, e mafai faapefea ona o lenei tagata lava ia ua i luga o le lalolagi ae le o tua atu o le tuaoi? Ole fa'afitauli lea o nofoaga e lua: e fa'afefea ona i ai le tagata e tasi i nofoaga e lua i le taimi e tasi? E mafai ona tatou iloa e le mafai.

Aisea ua i ai pea tagata i le taamilosaga ? O le toe faʻafouina e aofia ai le manatu o loʻo tatou i ai i se taamilosaga faifaipea o le atinaʻe, ma o le tulafono o le karma e tauia ma faʻasalaina i tatou e tusa ai ma le auala na tatou ola ai io tatou olaga talu ai. E tatau ona faateleina pea le amio ma le lelei i le lalolagi ao tatou atiina ae.

Ae o loʻo i ai se faʻafitauli tele i le tulaga o le toe faʻafouina. E lē o agaʻi atu pea le lalolagi i se ala e sili atu, ae o le a sili atu ona leaga (e pei ona fai mai Paulo, “Ae ia mātau lenei mea: E oo mai aso leaga i aso e gata ai. faamaualuga, sauā, lē usiusitai i mātua, lē lotofaafetai, ma le amiolētonu, 2 Timo. 3:1, 2) E lē o faaitiitia le aofaʻi o solitulafono ae ua faateleina. fa'amata'u ona o le fefefe i tagata gaoi, ae o aso nei ua fa'aaogaina. E faapena fo'i i le senituri ua mavae, e lua o taua e sili ona mata'utia i le talafaasolopito o le tagata na tau ai, ma fasiotia ai le faitau miliona o tagata. ua na o auupega ma tekinolosi, ae le o tagata.

I le isi itu, afai ua i ai le faitau afe o tagata i tua atu o i latou, pe le tatau ea ona muta uma faiga le tonu i le taimi nei? Afai o le leaga o le karma faatasi ai ma maʻi, mativa ma isi mafatiaga e masani lava ona avea ma taunuuga o amioga sese i o tatou olaga talu ai, pe le tatau ea ona iloa e tagata uma taunuuga oa latou gaioiga i le afe ma afe o faʻataʻitaʻiga? Ae peitai, aisea ua tatou i ai pea i se 'taamilosaga' ma aisea ua le alualu ai i luma le atinae i tua atu o lena pe afai ua uma ona maua e tagata uma le anoanoai o aafiaga o le aoaoina mai taunuuga oa latou amioga? O loʻo i ai se feteʻenaʻiga manino iinei i le va o le lua, ma o se tasi o mea sili ona malosi e tautala faasaga i le toe faʻafouina.

O lo tatou olaga i le lalolagi ma tua atu o le tuaoi. O le manatu i Sisifo o le toe faafouina, aemaise lava, e aofia ai le manatu tatou te sopoia le tuaoi i lea taimi ma lea taimi e faʻaalu ai se malologa pe a mavae lo tatou oti. E le gata i lea, pe a oo mai i le olaga pe a mavae le oti ma tua atu o le tuaoi, e masani ona faamatalaina i atunuu i sisifo e tumu i se siosiomaga o le lotogatasi, filemu ma le alofa. Mo se fa'ata'ita'iga, i le tusi ta'uta'ua "Kuolemaa ei ole" a Rauni Leena Luukanen o lo'o fa'ailoa manino mai ai lenei manatu. O le isi upusii e sau mai le tusi (itulau 209, 221), lea e faapea o le “tinamatua” o le tusitala e momoli atu se feau mai tua atu o le tuaoi e ala i tusitusiga otometi (O le mea moni, o se agaga taufaasesē lea na foliga mai o le tinamatua o le tusitala). .O loo faasino atu le feʻau i le olaga i tala atu o le tuaoi, lea ua faatusaina i le siʻosiʻomaga lē alofa ma le mālūlū i le lalolagi:

O le alofa e fesootai ai tagata. E le manaʻomia ni upu, taga, ma faʻamatalaga. E leai se alofa faaletino. O alofa uma lava e faaleagaga. E tutusa lava le fealofani o tagata e tusa lava po o ni tane, fafine, po o tamaiti. E faapena foʻi le alofa moni e oo lava i le lalolagi ae e faaalia i auala eseese ona o le utiuti o o tatou tino.

   O tagata i le lalolagi e ola i se siosiomaga e leai se alofa ma malulu. Ae peitai, i le lalolagi, tatou te aoao, ma o iinei e tatau ona tatou toe foi mai pea lava pea e aoao le lesona o le alofa moni, ia aoao ma amio e tusa ai ma lo tatou atiina ae, auauna atu ma le alofa i o tatou tuaoi.

   (…) I le lalolagi e le mafai e se tasi ona mafaufau i le alofa ma le matagofie i le isi mea moni. Pe a ō mai tagata iinei, e faateʻia i latou i le lanu, filemu, ma le matagofie, lea e lē mafai ona faamatalaina i ni upu.

Ae peitaʻi, afai e faapena le olaga i tala atu o le tuaoi (ae faapefea tagata amioleaga lē salamō o ē atonu na faapuapuagatiaina isi, o tagata e pei o Hitila o ē na taʻusalaina i le fasiotia o le faitau miliona; pe o latou oo ea i lea lava mea?) Aiseā la e lē o iai lea lava siosiomaga i luga o le Lalolagi ? Afai ua tatou i tua atu o le tuaoi lea e ese ai mea uma, aisea e le tupu ai foi le mea lava e tasi iinei i le lalolagi? E le tatau ona avea lea ma fa'afitauli aua o se fesili o tagata lava e tasi o lo'o i ai iina ma iinei - na'o le nofoaga ua suia.

   O le isi lea faafitauli o le toe faafouina; aisea e nonofo ai tagata lava e tasi i nei nofoaga e lua i ni auala e matua eseese lava; latou amio lelei ma leaga, e faalagolago i le nofoaga e nofo ai. E pei lava o se faʻafitauli tele e pei o le mea moni tatou te le manatua se mea e uiga i vaeluaga poʻo o tatou olaga talu ai.

Aisea e fanau ai i le lalolagi pe afai e le manaomia?  Aemaise lava i atunuu i Sisifo latou te aoao atu ai o le olaga pe a mavae le oti o le fiafia, filemu, ma le saolotoga mai filifili uma o mea faitino (ua uma ona tatou taʻua lenei mea i le parakalafa muamua), ma e mafai ona tatou filifili i taimi uma pe a tatou toe faʻafouina i le lalolagi. , aemaise lava "ona o lo tatou tuputupu ae faalemafaufau." E mafai ona vaʻaia lenei mea, mo se faʻataʻitaʻiga, i  Mitä on New Age?  (saunia e Kati Ojala, itulau 22). Fai mai le tusi e mafai foʻi ona tatou filifilia tulaga o le ola pe a tatou toe faʻafouina i le lalolagi.

  Ona o latou foi, o le a tatou tuua le astral pe a mavae se taimi patino ma toe foi atu i se tulaga maualalo o le vibration, i mea faaletino ma se tino fou. Peitaʻi, a o leʻi faia lenā mea, o le a tatou filifilia tulaga ma le vaitaimi o lo tatou olaga i le lumanaʻi.

  (…) Tatou te filifilia o tatou matua, uo, tuaoi...

Ae peitaʻi, afai o le olaga pe a mavae le oti o le fiafia ma le filemu uma, aiseā tatou te mananaʻo ai e toe faʻafouina i le lalolagi? Afai tatou te iloa o loʻo i ai mafatiaga o loʻo faʻatali mo i tatou ona o le leaga o le karma (mo se faʻataʻitaʻiga, Hitila ma le tele o isi tagata fai mea leaga), e leai se tasi e manaʻo e toe faʻafouina i le lalolagi. Matou te sili atu le faʻaaluina o "aso fiafia" i tua atu o le tuaoi - talu ai matou te manatu faapito - ma matou te le toe foi mai iinei. Ma, o le a mautinoa lava le tuufua le lalolagi ma o le a leai se motu tele o tagata i le taimi nei.

   E fesiligia foi o le a tatou toe ola mai iinei ona o lo tatou naunau mo le atinaʻeina o le mafaufau. E fesiligia lenei mea ona atonu o le 90 pasene o tagata e le o mafaufau i ai. Afai o le mafuaaga sili lea ona taua i tua atu o lo tatou toe faafouina, e mautinoa lava o le a nofoia o tatou mafaufau mai lava i le amataga, ae e le o le tulaga lena.

   O se tasi o faʻafitauli e faʻaalia faapitoa i le vaaiga i Sisifo o le toe faʻafouina o le le ogatasi ma le uluai vaaiga a Asia. I Sasaʻe, o le sini o le alu ese mai le taamilosaga ae aisea latou te mananaʻo ai e toe faʻafouina i luga o le lalolagi pe afai ua uma ona latou ausia a latou sini? O le a latou ausia la latou sini e ala i le filifili e le toe fanau mai i le lalolagi. I Sasaʻe, latou te le talitonu i lenei mea e mafai, ma o lenei manatu ua toe avea ma se tasi o na feteʻenaʻiga e aliali mai i le aʻoaʻoga o le toe faafouina.

E faapefea ona galue le tulafono o le karma? Afai tatou te vaʻavaʻai i mealilo o le toe faʻafouina, o se tasi o na tulafono o le karma. E tusa ai ma le vaaiga masani, e tatau ona galue ina ia tauia pe faʻasalaina tagata e tusa ai ma le auala na latou ola ai io latou olaga muamua. Afai na faia e se tagata ni mea leaga po o ni mafaufauga leaga, o le iʻuga o le a leaga; i le isi itu, o mafaufauga lelei o le a iʻu ai i se atinaʻe lelei.

   Ae ui i lea, o le mea lilo o le auala e mafai ai e soʻo se tulafono faʻapitoa ona galue faʻapea. E leai se malosi po o se tulafono e le patino e mafai ona mafaufau, fa'aeseesega i le va o gaioiga, pe manatua so'o se mea na tatou faia - e pei lava o se tusi o tulafono e le mafai ona faia lena mea: e te mana'omia i taimi uma se fa'atonu o le tulafono, se tagata patino; na o le tulafono e le mafai ona faia lena mea.

   E lē mafai foʻi e le tulafono lē patino ona faia ni fuafuaga mo o tatou olaga i le lumanaʻi pe fuafua foʻi tulaga o le a tatou fananau mai ai ma ola ai. E faapefea ona gaoioi le tulafono i le auala ua taʻua i luga?

   O le faafitauli lona lua, afai o le tulafono o le karma o le a tauia ma faʻasalaina i tatou i taimi uma e tusa ai ma le auala na tatou ola ai io tatou olaga talu ai, aisea e le mafai ai ona tatou manatua se mea e uiga i lo tatou taimi ua tuanai? Kafai e fakasala tatou ona ko ‵tou olaga mua, e ‵tau foki o iloa ne tatou te pogai e fakasala ei tatou. O le a le faavae o se tulafono pe afai e le o manino mafuaaga o faasalaga? O se tasi lea o na mealilo ma faʻailoga fesili e fesoʻotaʻi ma le aʻoaʻoga o le toe faʻafouina.

Ae faapefea le amataga?  I luga, matou te mafaufau i le karma leaga e na o lenei olaga i le lalolagi na faia. Na tatou aʻoaʻoina o le toe faʻafouina o lona uiga tatou te toe foʻi mai iinei i le lalolagi i lea taimi ma lea taimi, ma o lo tatou toe faʻafouina e faʻavae i taimi uma i le auala na tatou ola ai muamua. E masani ona manatu, a itiiti mai i Sasaʻe, o le karma o olaga talu ai e fuafua ai lo tatou taunuuga ma la tatou matafaioi i lenei olaga. Ona o le leaga o le karma o le taunuuga lea o o tatou olaga muamua e taumafai tagata e aveese, aemaise lava i Sasaʻe. O la latou sini o le faʻasaʻolotoina mai le toe faʻafouina ina ia latou le toe faʻafouina i le lalolagi. Mo se faʻataʻitaʻiga, na aʻoaʻo e Buddha o le auala e valu vaega o se tasi lea o auala e faia ai lenei mea.

   O le tasi itu e le masani ona mafaufau i ai tagata o le amataga. O le a le amataga, ina ua leai se tasi na ola i le lalolagi ma e leai se karma leaga ona o olaga ua mavae? O se mea e tatau ona i ai se amataga, e leai se mea ma leai se tasi i le lalolagi.

   O se fesili lelei o le: o le a le amataga? O le talafaasolopito faʻamaonia o tagata e le toe foʻi i tua i le taimi mo le sili atu i le 5,000 tausaga pe a fai faʻatoʻaga, tomai e tusitusi, keramika, fale ma taulaga na faia. E le mafai foi ona faavavau le kelope, le ola i luga o le fogaeleele, po o le La - a le o lea ua leva ona muta le malosi o le La ma le ola i luga o le fogaeleele.

   O se tasi la o mealilo o le faʻapefea ona faʻaalia muamua le "karma leaga"? Na faapefea ona amata ona aafia ai o tatou olaga i luga o le fogaeleele, aua e leai ni o tatou olaga muamua na mafai ona tatou maua mai ai? E masani lava ona taʻitaʻia i tatou e talitonu e tatau ona tatou selesele i lenei olaga mea na tatou luluina i o tatou olaga talu ai ae afai, i le amataga, e leai ni olaga na muamua atu, e faapefea la ona moni lenei aoaoga faavae e uiga i le tulafono o le karma? O le mea moni, o lona uiga afai tatou te leʻi i ai i le amataga se karma leaga mai o tatou olaga talu ai, semanu ua uma ona tatou atoatoa ma semanu e leai se manaʻoga mo le taamilosaga o le toe faʻafouina. Afai e moni, na faapefea ona faia le taamilosaga pe a na o le karma leaga mai o tatou olaga leaga muamua na fatuina ma faaauau pea? O le a le na amataina?

   O nei manatu e mafai ona faamatalaina e le isi upusii. E faasino i le auala e mafai ai ona amata le taamilosaga mai le ogatotonu ae e le o amanaia le faafitauli o le amataga. O le tusitala o lenei faʻamatalaga e talanoaina ma monike Buddhist:

Sa ou nofo i le malumalu Puta o Pu-ör-an ma se vaega o monike. Na liliu le talanoaga i le fesili poo fea e sau ai le agaga o le tagata. (…) Na tuuina mai e se tasi o monike ia te au se faamalamalamaga umi ma auiliili e uiga i le taamilosaga tele o le olaga lea e faaauau pea ona tafe i le faitau afe ma le miliona o tausaga, e aliali mai i ni foliga fou, e atiina ae pe maualuga pe oo mai i lalo, e faalagolago i le tulaga lelei o gaoioiga a le tagata lava ia. Ina ua le faamalieina aʻu i lenei tali, na tali mai se tasi o monike, “O le agaga na sau mai Buddha mai le lagi i sisifo.” Ona ou fesili atu lea, “O fea na sau ai Buddha ma e faapefea ona sau mai ia te ia le agaga o le tagata?” Sa toe fai foi se lauga umi e uiga i Buddha ua mavae ma le lumanai o le a mulimuli le tasi i le isi pe a mavae se vaitaimi umi, o se taamilosaga e le gata. Ona sa le faamalieina ai foi au i lenei tali, sa ou fai atu ia i latou, “E te amata mai le ogatotonu, ‘ae lē o le amataga. Ua uma ona iai sau Buddha ua fanau mai i lenei lalolagi ona iai lea o le isi Buddha ua saunia. O loʻo ia te oe se tagata atoatoa e alu i lana taamilosaga i taimi e le gata." Na ou manaʻo e maua se tali manino ma puupuu i laʻu fesili: o fea na sau ai le tagata muamua ma le Buddha muamua? O fea na amata mai ai le taamilosaga tele o atinae?

    (…) E leai se tasi o le au monike na tali mai, sa leoa uma i latou. Ina ua mavae sina taimi, sa ou fai atu, "O le a ou taʻu atu ia te oe lenei mea, e ui lava e te le o tausia le lotu e tasi e pei o aʻu. O le amataga o le olaga o le Atua. o le atiina ae ae e faavavau lava o Ia ma e le masuia, o Ia o le amataga o mea uma, ma e mai ia te Ia le amataga o le agaga o le tagata.” (…) Ou te le iloa pe na faamalieina i latou i laʻu tali. Peitaʻi, na ou maua se avanoa e talanoa atu ai iā i latou e uiga i le puna o le ola, o le Atua soifua e na o ia lava e mafai ona foʻia se fesili i le puna o le ola ma le amataga o le vateatea. (2)  

2. Su'esu'eina le toe fa'afouina

Afai na faitau e se tagata tusitusiga ma tusitusiga o le New Age i le fanua o le toe faʻafouina, atonu e masani ona ia mauaina i nei tusi suʻesuʻega na faia i lenei vaega. Atonu na ia matauina o auala sili ona taatele e lua i suʻesuʻega toe faʻafouina o le hypnosis ma le manatua faʻafuaseʻi.

   Ina ia maua se isi vaaiga i nei metotia, e lelei le faitau i laina nei. A uma mea uma, o nei metotia e le faʻalagolago tele ma maeʻaeʻa. Matou te vaʻavaʻai muamua i le faʻaogaina o le hypnosis:

 Le faʻaaogaina o le hypnosis

E le masani ai . O le mafuaaga muamua e fesiligia ai le faʻaogaina o le hypnosis e le o lo tatou tulaga masani. E le o lo tatou tulaga masani lea tatou te masani ai, mafaufau ma manatua. Tatou te le amata manatua lava mea e oo lava i a tatou miti, ae naʻo le taimi tatou te ala ai. E fa'atatau fo'i lea i su'esu'ega masani tatou te faia i a'oga ma isi nofoaga. E tupu i taimi uma pe a tatou ala, ae le o le moe.

    O le mea lea, afai e moni olaga na muamua atu, e tatau foi ona manatua i le tulaga masani fafagu ae le gata i le hypnosis, e le o lo tatou tulaga masani. O le mea moni tatou te le manatua i latou e tuufesili ai se tasi pe na tatou ola i ai.

Le malamalama . O le isi faʻafitauli i le hypnosis e mafai ona aʻafia ai lo tatou malamalama. Atonu o mea na maua i le sauniga e le sau mai se olaga ua mavae, ae mai se tala poʻo isi mea e faitau ai e le tagata hypnotized i nisi taimi. O lenei avanoa e i ai i taimi uma.

    O le tusi a Harold Rosen "A Scientific Report on the Search for Bridey Murphy" e maua ai se faʻataʻitaʻiga lelei o sea tulaga:

Mo se faʻataʻitaʻiga, i le hypnosis na amata ai e se tamaloa ona tautala i le gagana Indo-European Oski, lea na tautalagia i Campani , Italia i le 3 ^rd  seneturi aʻo lumanaʻi Keriso. E mafai foi ona ia tusia se upu palauvale se tasi i le Oski. Na iloa mulimuli ane ina ua mavae le tele o vaega o le hypnosis e leʻi leva ona tusi e le tamaloa se tusi kalama o le gagana Oski i le faletusi. O lona le malamalama na manatua ai le tele o faaupuga o le gagana Oski, lea na "alu mai" i lalo o le hypnosis.

Fetuunai i se matafaioi.  O le fa'afitauli lona tolu o le hypnosis atonu e na'o le tagata ua fa'afefeteina e fetuutuuna'i i le matafaioi o lo'o fa'amoemoeina mai ia te ia ma na'o le tali atu i fautuaga a le tagata fa'amalama. O le tele o tagata suʻesuʻe e manatu o le 95% o le hypnosis e naʻo le faʻatinoina o se matafaioi ma malilie i le hypnotist (Bradbury Will, s. 174,  In i det okända , Reader's Digest, Sthlm 1983). E oo lava i le tagata suʻesuʻe lauiloa o Ian Stevenson na ia ioeina o le faia o se matafaioi ma fetuunai i le manaʻo o le hypnotist e mafai i lalo o le hypnosis:

"O 'tagata' na masani ona faʻaolaina i le taimi o le hypnosis-induced 'olaga muamua' e foliga mai o loʻo i ai elemene eseese. Atonu latou te aofia ai se mea e uiga i uiga o le tagata i lena taimi, o ona faʻamoemoega o mea na ia manatu o le hypnotist na faʻamoemoeina. ia, o ona ata faalemafaufau o le mea sa tatau ona i ai lona olaga talu ai, ma atonu foi elemene paranormal." (3)

agaga le iloa.  O le fa'alavelave fa'afuase'i i le hypnosis, o nei sauniga, o lo'o fa'afeso'ota'i tagata ma agaga e le'i iloa, ma e maua mai ai fa'amatalaga. E matua tauamiotonuina lenei mea ona o le toʻatele o tagata e faigofie ona faʻafefeteina ua oʻo i le tele o mea faʻapitoa i o latou olaga, e tutusa ma mea o loʻo maua i le spiritualism.

  O Helen Wambach o ia o se paionia i  le suʻesuʻeina  o olaga muamua e ala i le hypnosis ua ia ioeina o le faʻalavelave a agaga e mafai i le hypnosis. Sa ia fai mai:

Ou te iloa le toʻatele o tagata o loʻo feagai ma faiga faʻataulāitu, oe manatu o le ulufia e se temoni o se lamatiaga moni mo tagata o loʻo i lalo o le hypnosis. (…) Na toetoe a taitaiseseina aʻu. Ina ua amata ona aliali mai agaga, savali uiga ese, ma tusitusiga otometi i sauniga faaleagaga, sa ou aoaoina le tele o mea nai lo le mea sa ou mafaufauina. (4)

Manatuga tuufua

I le faaopoopo atu i le hypnosis, ua  toe suʻesuʻeina le toe faʻafouina  e ala i mea e taʻua o mafaufauga faʻafuaseʻi. O nisi taimi e mafai ona tatou faʻalogo i faʻamatalaga saʻo mai se tagata, e masani lava o se tamaititi, e manatu o ia o se isi tagata ma talanoa e uiga i le olaga talu ai. O vaivaiga i lenei auala e le itiiti ifo i mea nei:

O le tele o tagata e le manatua se mea.  O le fa'afitauli sili ona leaga o le to'atele o tagata e leai ni mea e manatua ai o latou olaga ua mavae. E oo lava ia HB Blavatsky, o le na faavaeina le sosaiete a le theosophical ma na aumaia le aoaoga faavae o le toe faafouina i Sisifo, na ia ioeina lenei mea. Afai na tatou ola moni i olaga ua mavae, e tatau foi ona tatou manatua. Ae aiseā e lē mafai ai?

Nonoa i le aganuu . O le matau lona lua e mafai ona tatou faia o le noatia lea i le aganuu ma faamoemoega o tagata. O nofoaga e talitonu tagata i le toe faafouina, tatou te maua ai foi le tele o manatuaga ae e itiiti ifo i latou i atunuu i Sisifo. O le tele o mea uma e maua i na tagata e talitonu i le toe faʻafouina lata mai pe a mavae le oti. Ona o le fa'aleaganu'u fa'aleaganu'u, e mafai lava ona taumatemate pe iai se aoga o manatuaga, talu ai e seasea tupu i atunu'u i sisifo.

O isi feso'ota'iga.  O le toʻatele o tagata o loʻo i ai "se manatuaga o le toe faʻafouina" ua oʻo foʻi i faʻalavelave faʻapitoa, lea e taʻitaʻia ai i tatou e masalosalo pe na o se fesili o agaga. E mafai ona maua e tagata a latou faʻamatalaga mai nei agaga le iloa ma e le o se fesili o le toe faʻafouina moni.

   E oo lava ia Ian Stevenson, o le tagata suʻesuʻe sili ona lauiloa o manatuaga, na ia ioeina o le tele o tulaga na manatu o se faʻamaoniga o le toe faʻafouina e mafai ona faʻatatau i mea faʻapitoa faʻapitoa ma fesoʻotaʻi ma agaga le iloa. E le gata i lea, na maua e Stevenson se tusi tatala mai se Hinduswami (Sri Sri Somasundara Desika Paramachariya) mai Initia i Saute. I lenei tusi, na lapataia ai o ia e le Hinduswami e uiga i le avanoa na taʻua i luga. Sa ia tusia:

E leai se tasi o na mataupu 300 na e taʻu mai ia te aʻu e lagolagoina le toe faʻafouina. (…) I na mea, o se fesili o le mauaina i lalo o le mana o se agaga, lea e le taua tele e tagata popoto mai Initia i Saute. (5)

Ola o le tagata lava e tasi.  O se vaega fa'apitoa o tala o le toe fa'afouina o mataupu ia e manatua ai e tamaiti se to'alua na ola o se tagata e tasi. E faapena le tulaga o Said Bouhamsy, lea na suesueina mae'ae'a e Ian Stevenson.

    O Bouhamsy o se Druze na maliu i se faalavelave tau taavale i le 1943. I le afa tausaga talu ona mavae lona maliu, na fanau ai e lona tuafafine se tama tama e toetoe lava i ana upu muamua na taʻua ai igoa o fanau a Bouhamsy. Na mafai foi e le tama ona taʻu mai le faalavelave na faamuta ai lona "olaga muamua", ma mo le tele o tausaga sa fefe tele o ia i loli.

    Na pau lava le faafitauli o le mulimuli ane, i le 1958, na fanau mai ai se isi tama i le 50 kilomita le mamao, o ia foi na amata ona manatua lona olaga muamua e pei o Said Bouhamsy! Na ia manatua le faalavelave ma le numera o lana fanau ma mea faapena. Sa ia atiina ae foi se fefe leaga i loli.

    O lea la, pe a oʻo i tulaga faʻapea e manatua ai e ni tagata se toʻalua na ola o se tagata e tasi, e le mafai ona faʻamatalaina i latou e ala i le toe faʻafouina. O le mea sili e le mafai ona avea ma mafuaʻaga e manatua ai e tagata e toʻalua o la olaga o le tagata lava e tasi. Masalo foi i nei tulaga, o se mataupu o le pau i lalo o le mana o se agaga.

O loo ola pea le tagata.  O nisi taimi e toe manatua ai e se tamaititi lona olaga talu ai o se tagata o loʻo ola pea! O le mataupu lilo lea a Jasbir Lali, o le isi lea na suesueina e Ian Stevenson.

   I le 1954 ina ua 3.5 tausaga o Jasbir, na toetoe lava a maliu o ia i le maʻi ma e leʻi umi ae toe malosi mai le maʻi na amata ona talanoa e uiga i lona olaga talu ai na avea ai o ia ma se tama mai le nuu tuaoi o Sobha Ram. Sa ia faamatala atu faamatalaga tonu e uiga i lona olaga o lena tamaitiiti; mea e mafai ona siaki ai le moni.

   Ae ui i lea, i le tulaga o Jasbir Lali o le faafitauli o Sobha Ram e leʻi maliu aʻo leʻi fanau mai Jasbir; na maliu o ia ina ua 3 tausaga o Jasbir.

   O le mea lea, o lenei mataupu e le mafai ona faʻatatau i le toe faʻafouina ona o loʻo ola pea le tagata. E tatau ona i ai se isi faʻamatalaga.

Tele Napoleons.  E iai fo'i mea e le mafai ma fa'afiafia i le toe fa'afouina. Mo se faʻataʻitaʻiga, i Amerika e mafai ona tatou mauaina le tele o tagata o loʻo fai mai na latou ola e pei o Cleopatra poʻo Napoleon! Latou te fai mai na latou ola muamua o Cleopatra poʻo Napoleone e ui lava e naʻo le tasi Cleopatra ma le tasi Napoleon i le talafaasolopito o le lalolagi. E tatau foi ona tatou maitauina e sili atu i le selau tagata o loʻo fai mai na ola o HB Blavatsky, o le na faavaeina le sosaiete faʻalelotu!

   O se fesili lelei e fesiligia e uiga i nei mataupu o le: pe na faʻafefiloi faʻafuaseʻi manatuaga? O le a le faavae o nei tagi? O lenei lava tulaga faʻapitoa na matauina foi e Daniel Home, o se tasi o faʻasalalauga sili ona lauiloa i lona taimi. Na ia feiloai i le luasefulu Alexander le Greats faatasi ai ma isi tagata iloga, mo se faataitaiga. E mafai ona tatou malamalama o nei ituaiga o manatuaga e le mafai ona moni:

Ua ou maua le fiafia e feiloai i le itiiti ifo ma le sefululua Marie Antoinettes, ono pe fitu Maria, Masiofo o Scots, o se vaega atoa o Louis le Sili ma le tele o isi tupu, ma e tusa ma le luasefulu Alexander le Sili, ae le o se tagata masani e pei o Ioane Samita. Ou te matua manao lava e feiloai i se tulaga e le masani ai.

O mataupu tuaoi , asiasiga i tua atu o le tuaoi o le oti, e le o aofia ai i manatuaga o le olaga talu ai, ae e mafai foi ona feteenai ma le toe faafouina. O lea, o Maurice Rawlings, mo se faaaʻoaʻoga, o lē sa avea ma se fomaʻi mo le tusa ma le 35 tausaga ma mulimuli i mataupu o lamatiaga faaletino ma maliu faafuaseʻi, na faapea mai i le avea o se fomaʻi na te leʻi mauaina lava se faamaoniga o le toe ola mai i se tino pe a faatalanoa tagata. Na ia tusia i lana tusi Rajan taakse ja takaisin (itulau 106, To Hell and Back):

O se mea manaia ou te leʻi vaʻaia i soʻo se faʻaaliga i le maliu e oʻo lava i se tasi o faʻamatalaga i le toe faʻafouina, o tagata e toe foʻi mai i le lalolagi e ala i le toe faʻafouina, pe faʻaauau pea ona nonofo i se tagata ua uma ona fanau mai. O lenei manatu o le 'pule' na faʻafuaseʻi ona ofoina mai e le tagata tomai faʻafouina Ian Stevenson e fai ma faʻamatalaga o le ola ai ia i latou ua uma ona fananau mai."

3. Toe fanaufouina po o le ola e faavavau?

PE A'OA'OGA E LE TUSI PAIA E UIGA I LE TOE UTOA I TAGATA ? I Afai na faitau e se tagata tusi e uiga i le toe faafouina, e foliga mai ua ia mauaina le manatu faapea o loo aoao mai foi e le Tusi Paia le toe faafouina pe na aveesea mai ai i se taimi, atonu i le tausaga 553 i le taimi o le Fono a Constantinople.

   Ae pe moni ea lenei faamatalaga pe leai? O le a tatou iloiloina lenei mea i le malamalama o le isi faʻamatalaga:

Fono a Constantinople i le 553. Muamua lava, pe a manatu o le aʻoaʻoga o le toe faafouina na aveesea mai le faatuatuaga Kerisiano ma le Tusi Paia i le Fono a le 553, e le moni. I lenei fonotaga, latou te leʻi talanoa moni e uiga i le toe faafouina, ae e uiga i le muaʻi iai o le agaga, o le aʻoaʻoga lea na fai ma sui o Origen. Sa teena i le fono.

    E leʻi aveesea mai le Tusi Paia le toe fanaufouina, ona e leʻi iai lava. E oo foʻi iā Origen lava ia na teena le aʻoaʻoga o le toe ola mai i se isi tino i ana lava tusitusiga, e pei ona faia e nisi o tamā lotu na muamua atu iā te ia. O lona uiga, i lana faamatalaga i le Evagelia a Mataio, sa ia mafaufau loloto ai i le sootaga i le va o Ioane le Papatiso ma le perofeta o Elia (Vaai i ni parakalafa se lua o loo i luma!) ae na ia faapea mai e leai se sootaga o lenei mea ma le toe faafouina, "o se aoaoga faavae uiga ese. i le ekalesia a le Atua e le sau mai le au Aposetolo ma e le o maua foi i soo se mea i le Tusi Paia."

Manuscript maua. O le manatu e faapea o le toe fanaufouina na soloia i le 553 i le Fono e le faavaea foi ona o le mauaina o manusikulipi, lea na tusia i le taimi a o lei oo i le taimi o loo fesiligia, e le o faaalia ai na oo i le Tusi Paia se suiga. I le tuufaafeagai, o nei manusikulipi ua faaalia ai o loo ola pea le Tusi Paia i lona tulaga o iai nei, lea e lē lagolagoina ai le toe fanau mai. (O le aofaʻi e sili atu i le 24000 o latou na maua i le gagana Eleni ma isi uluaʻi lomiga, mai le 100 i le 400 TA. E telē tele lenei numera pe a tatou manatu o le isi tusitusiga e sili ona masani ona kopiina o le tusi a Homer's Iliad: na o le 643 manusikulipi o loʻo iai. . O lona uiga o aso nei ua toetoe 40 taimi e sili atu ai le tele o manusikulipi anamua o le Tusi Paia nai lo le tusi o le Iliad.)

    E mataʻina foʻi, o le Feagaiga Fou atoa, seʻi vaganā ai fuaiupu e 11, e mafai ona toe fausia mai upusii na faasaoina mai i tamā o le lotu i le 300 tausaga talu ona mavae le taimi o Iesu. E tusa ai ma se suʻesuʻega na faia e le British Museum, e tusa ma le 89,000 mau o loo iai i tusitusiga a le uluaʻi lotu mai i Ut. O lenei numera e tele ma faʻaalia ai le tele o le Ut na faʻaaogaina i aso anamua. Ua faaalia foi i upusii o loo tumau pea le Feagaiga Fou i lona tulaga o iai nei, lea e lē lagolagoina ai le toe faafouina.

Ioane le Papatiso ma le perofeta o Elia. O se tasi o mau e masani ona taʻua e le tele o tagata suʻesuʻe i Sasaʻe ma sui o le New Age movement o fetalaiga a Iesu e uiga ia Ioane le Papatiso o Elia ( Mataio 11:11-14 ma Mareko 9:11-13 ). Latou te manatu o lenei mea o le a faʻamaonia ai le toe faʻafouina.

    Peitaʻi, e lelei ona mātau e pei o le Luka 1:17 o loo faaalia ai na muamua atu Ioane iā Iesu “i le agaga ma le mana o Elia”. I se isi faaupuga, sa ia te ia le faauuga tutusa na uunaia e le Agaga e pei ona muamua ia te ia i le Feagaiga Tuai, ae o ia o se tagata ese atoa.

    E lē gata i lea, o le faamaoniga sili ona manino o Ioane e lē o Elia o ana lava upu ina ua ia faafitia lenei mea. E mautinoa lava o ia lava na sili ona iloa po o ai o ia, aua na ia fai mai: 

 - ( Ioane 1:21 ) Ona latou fesili mai lea iā te ia, “O le ā la? O oe o Elia? Ona fai mai lea o ia, E leai. O oe ea lena perofeta? Ona tali mai lea o ia, E leai. 

Maliu tasi . Pe a tatou vaavaai i le aʻoaʻoga lautele a le Tusi Paia, e lē lagolagoina foʻi le toe fanaufouina. E mafai ona tatou maua le sefulu po o le faitau selau o fuaiupu o loo fautua mai ai e na o le alofa tunoa e mafai ona faaolaina ai i tatou (Efe 2:8, 9: Auā o le alofa tunoa ua faaolaina ai outou i le faatuatua; ma e lē o outou lava, a o le meaalofa. a le Atua: E lē ona o galuega , ina neʻi mimita se tasi.) , e ala iā Iesu ma e mafai e se tagata ona faamagaloina ana agasala i le taimi nei. O lenei mea e matua feteʻenaʻi ma le aʻoaʻoga o le toe faʻafouina, lea o loʻo taumafai malie ai le tagata e laveaʻi o ia lava e ala i le tele o olaga ma faʻasolosolo malie.

    E taua foi pe a oo mai i le faaauauina o le olaga pe a mavae le oti, e le o tautala le Tusi Paia i le toe faafouina i se tino fou, ae o le malaia ma le lagi ma le faamasinoga foi i o latou luma - o nei mea e matua le aofia ai le toe faafouina. E faia le faamasinoga pe a uma ona oti se tagata - e le tele ni taimi:

 - (Eperu 9:27) Ma e pei ona tofia i tagata  e tasi le oti, ae mulimuli ane o le faamasinoga ;

- (2 Korinito 5:10) Auā e tatau ona tutū uma i tatou  i luma o le nofoa faamasino  o Keriso; ina ia maua e tagata taitoatasi mea na faia i lona tino,  e tusa ma mea na ia faia, pe lelei pe leaga .

E FA'AFEFEA ONA FA'AFEAGAI FA'AMATALAGA MA LE TUSI PAIA? E mata'ina fo'i le tele o mea e tutusa ai manatu i sasa'e ma le Tusi Paia, e pei o le manatu o le matafaioi a le tagata. Aua e ui ina i Sisifo le manatu o le malaia atonu e masani ona faitioina, o le talitonuga i Sasaʻe o loʻo i ai tonu lava le manatu tutusa ma o le tagata e nafa ma ana gaioiga. E faʻaalia ia lava, mo se faʻataʻitaʻiga, i vaega nei:

Lulu ma selesele.  Afai tatou te amata mai le auala e faʻaalia ai le tiute i totonu o lotu i Sasaʻe, aemaise lava o le aʻoaʻoga o le toe faʻafouina ma le tulafono o le karma o loʻo i ai le manatu o lenei mataupu ma e tatau i se tagata ona toe faʻaleleia ana mea sese ma totogi mo na mea. E ui lava e masani ona teena e nisi tagata le manatu tatou te feagai ma le faamasinoga ma le malaia, o le uluai aoaoga faavae o le toe faafouina o loo i ai le manatu lava e tasi e tatau ona tatou seleseleina mea na tatou luluina, o lona uiga o le totogiina o a tatou galuega sese.

    O le manatu o le lulu ma le seleselega na oʻo mai i luma i le tusi lauiloa a Rauni-Leena Luukanen "Kuolemaa ei ole" , i lona vaega mulimuli, lea o loʻo faʻapea o le tusitala o le "tinamatua" e momoli atu se feʻau i luga o le tuaoi e ala i le tusitusi otometi. O le upusii lea (i. 186) e faasino i le manatu e nafa i tatou ma a tatou amioga ma o le a tatou seleseleina mea ua tatou luluina:

O se aʻoaʻoga tāua lenei: E selesele e le tagata le mea na ia lūlūina. Mo mea uma, o mea ua tatou faia e tatou te nafa. (…) E lē masani ona malamalama tagata i le tāua o le tulafono o le karma.

O le aʻoaʻoga a le Feagaiga Fou e talitutusa lava: o le a tatou seleseleina mea na tatou lūlūina. O lona uiga e tupu le faamasinoga e tusa ai ma galuega e pei ona faaalia i fuaiupu nei:

- ( Gal 6:7 )  ... e lūlūina e le tagata, o le mea lea e seleseleina ai e ia.

- ( Kol 3:25 ) A o lē e fai mea leaga, e taui o ia i le mea sesē na ia faia, ma e lē faailoga tagata.

- ( Faaaliga 20:12-15 ) Na ou iloa foʻi ē ua oti, o ē e faatauvaa ma ē e matutua, o loo tutū i luma o le Atua; ona fofola lea o tusi, ona fofola lea o le tasi tusi, o le tusi lea o le ola: ona  faamasinoina lea o e ua oti i mea ua tusia i tusi,  e tusa ma a latou galuega .

13 Ma sa tuu mai e le sami e na oti sa i ai; ma sa tuuina mai e le oti ma seoli e na oti sa i ai,  ma sa faamasinoina i latou taitoatasi e tusa ma a latou galuega .

14 Ma sa lafoina le oti ma seoli i le lepa afi. O le oti faalua lea.

15  A o se tasi ua le iloa ua tusia i le tusi o le ola, ua lafoina o ia i le lepa afi .

O le vaaiga i le malaia. O le manatu o la tatou matafaioi ma le tagata fai mea sese e tatau ona totogi mo ana gaioiga e le gata i le upusii muamua ma le aoaoga faavae o le toe faafouina. O le manatu foʻi lenā e taatele i le tele o lotu, lea e iai se talitonuga lautele i seoli ma iʻuga leaga o gaoioiga sesē. O le lotu Isalama ma le faa-Iutaia e masani ona talitonu i seoli, ae o loo i ai foi se manatu i le lotu Puta. O le upusii lea e faatatau i le manatu i Sasae: 

E masani ona iai le manatu o aʻu tamaiti aʻoga e na o tagata lelei e mafai ona oo i le parataiso ae o tagata leaga e tatau ona ō i seoli. Ua aʻoaʻo e le lotu Puta Iapani le i ai o nei "nofoaga" e lua, ma latou te le fefefe i le faʻaaogaina o le upu "seoli" i le gagana faʻalelotu i le lotoifale. Ou te taumafai ia iloa e tamaiti o latou lava na faia mea leaga. (6)

Faavavau.  A oʻo mai i la tatou matafaioi ma le faʻavavau o le faʻamasinoga, o le aʻoaʻoga i Sasaʻe o le toe faʻafouina, lea e talitonu ma lagolagoina e le toʻatele o tagata o le New Age Movement, e mafai foʻi ona taʻitaʻia iʻuga tutusa ma tutusa.

    Afai o se tagata fai mea sese (fa'ata'ita'iga o se tagata e pei o Hitila) o lo'o fa'aauau pea ona fai mea leaga ma e le fa'asa'o le ala o lona olaga, e tatau fo'i ona ia totogia i lona olaga a sau ona o le tulafono o le karma. E faavavau le faasalaga o le tagata fai mea sesē pe afai e lē suia lava lona olaga. E mafai lava lenei mea i le malamalama o le aʻoaʻoga o le toe faʻafouina. I le mataupu silisili, o lea e leai se eseesega i so o se auala mai le malaia e faavavau o loo taʻua i le Tusi Paia.

    O le manatu o le faavavau o le faamasinoga e aliali mai foi i lotu lauiloa a Saina. Latou te talitonu o le faasalaga mo nisi tagata, aemaise lava i latou e fasioti tagata, e faavavau. Latou te le maua foi le avanoa e toe faʻafouina ai, e pei ona taʻu mai e le isi upusii ia i tatou:

O lotu lauiloa a Saina e aofia ai se manatu o le toe faafouina. (…) O le fasioti tagata o le a le toe fanauina i le lalolagi. E mafatia o ia i lona faasalaga e faavavau. Nai lo lena, afai o se tagata o se tagata sili ona lelei i lona olaga talu ai, o le a faasaolotoina o ia mai le liʻo o le toe faafouina ma o le a siitia atu i le lagi i sisifo lea o le a avea ai o ia ma Buddha. (7)

UA AVEIA LE FAAMASINOGA! E ui o le aʻoaʻoga a le Tusi Paia o le ai ai le faamasinoga na aumaia i luga, o le tala fiafia e faapea e mafai e tagata uma ona saoloto atoatoa mai le faamasinoga ma le malaia e ala ia Iesu Keriso. E moni lava o le tulaga lea ona e lei afio mai Iesu Keriso i le lalolagi e faamasino tagata, ae ia faaolaina i latou. Na afio mai o ia e laveai tagata, ina ia mafai e tagata uma ona ulu atu i le mafutaga ma le Atua ma e le tatau ona alu i Seoli. O isi mau o le Tusi Paia o loo faasino atu i lenei mataupu tāua:

- ( Ioane 3:17 )  Auā e leʻi auina mai e le Atua lona Alo i le lalolagi e faasala i le lalolagi; a ia faaolaina le lalolagi ia te ia .

- ( Ioane 12:47 ) Afai foʻi e faalogo se tasi i aʻu upu ae lē talitonu mai, ou te lē faamasino atu iā te ia,  auā ou te leʻi sau e faamasino i le lalolagi, a ia faaolaina le lalolagi .

 - ( Ioane 5:24 ) E moni, e moni, ou te fai atu iā te outou, o lē e faalogo mai i laʻu upu, ma faatuatua i lē na auina mai aʻu,  ua iā te ia le ola e faavavau, e lē faasalaina foʻi o ia; a ua alu ese mai le oti i le ola .

- (Roma 8:1) O lenei, ua leai se faasala i latou o loo ia Keriso Iesu, o e le savavali i la le tino, a o le Agaga.

O lea la, o le mea sili e mafai ona e faia nei o le liliu atu lea ia Iesu Keriso, o lē ua aveesea ai le faamasinoga. Ua na o Ia lava ma e ala i le liliu atu ia te Ia e mafai ai ona e maua le ola e faavavau ma faasaolotoina mai le tausalaga. Mafaufau i fuaiupu nei o loo aoao mai e uiga i lenei mataupu taua:

— ( Ioane 5:40 )  Ae tou te lē ō mai iā te aʻu, ina ia outou maua ai le ola .

 - ( Ioane 6:35 ) Ona fetalai atu lea o Iesu iā i latou, “  O aʻu o le areto o le ola  ; o lē fa‘atuatua fo‘i ‘iā te a‘u, e lē toe fia inu lava ia.

 — ( Mata 11:28-30 )  Ia outou ō mai iā te aʻu, o outou uma o ē tigāina ma mafatia i avega, o aʻu foʻi e mālōlō ai outou .

29 Ia outou amoina la’u amo, ma ia outou faaaoao ia te au; aua o a'u le agamalu ma le loto maulalo: ona maua lea e outou o le malologa mo outou agaga.

30 Auā e avegofie la‘u amo, e māmā fo‘i la‘u avega.

- ( Ioane 14:6 ) Ua fetalai atu Iesu iā te ia, “  O aʻu nei le ala, ma le upu moni, ma le ola ;

- ( Ioane 6:68, 69 ) Ona tali atu lea o Simona Peteru iā te ia, “  Le Alii e, matou te ō iā te ai? ua ia te oe upu o le ola e faavavau .

69 Ma ua matou talitonu ma ua matou iloa o oe o le Keriso, le Alo o le Atua soifua.