Leghjite cumu a scenza hè andata malamenti sbagliata
in quantu à e teorie da u principiu di l'universu è di a vita
|
|
|
This is a machine translation made by Google Translate and has not been checked. There may be errors in the text. On the right, there are more links to translations made by Google Translate. In addition, you can read other articles in your own language when you go to my English website (Jari's writings), select an article there and transfer its web address to Google Translate (https://translate.google.com/?sl=en&tl=fi&op=websites).
Scienza in illusione: Teorie ateistiche di l'origine è milioni d'anni
Leghjite cumu a scenza hè andata malamenti sbagliata in quantu à e teorie da u principiu di l'universu è di a vita
Prefazione U inesistente ùn pò micca avè alcuna pruprietà è nunda ùn pò nasce da ellu S'ellu ùn ci era micca energia, nunda puderia esplusioni Se u statu iniziale era estremamente densu, ùn pò micca esplusioni Una splusione ùn crea micca ordine Tuttu da un picculu spaziu? U gasu ùn cundensa in corpi celesti
Cumu ghjustificà a
nascita di a vita per ellu stessu? 1. Misure fattu di petre 2. Stratification rate - lentu o veloce? Cumu ghjustificà l'esistenza di a vita nantu à a Terra per milioni d'anni ? Nimu pò cunnosce l'età di i fossili Perchè i dinosauri ùn anu campatu milioni d'anni fà? Cumu ghjustificà a teoria di l'evoluzione? 1. A nascita di a vita per ellu stessu ùn hè statu pruvata. 2. Radiocarbon disproves pinsamenti di longu pirìudi di tempu. 3. L'esplosione cambriana disprova l'evoluzione. 4. Nisun sensi è organi semi-sviluppati. 5. I fossili disprove l'evoluzione. 6. A selezzione naturali è l'allevu ùn creanu nunda di novu. 7. Mutazioni ùn pruduce micca nova infurmazione è novi tipi di organi. Cumu ghjustificà a discendenza di l'omu da esseri simili à scimmie? I resti di l'omu mudernu in vechji strati disprova l'evoluzione In i fossili, solu dui gruppi: scimmie ordinali è umani muderni
Ùn stà fora di u regnu
di Diu !
Sicondu a cuncepimentu ateu è naturalisticu, l'universu cuminciò cù u Big Bang, chì era seguitu da a creazione spontanea di galaxie, stelle, sistema solare, a terra è a vita, è u sviluppu di diverse forme di vita da una semplice cellula primitiva. , senza l'implicazione di Diu in a materia. L'atei è i naturalisti sò ancu spessu carattarizati da u fattu chì cunsidereghjanu a so propria vista senza preghjudiziu, imparziale è scientifica. In cunsiquenza, scartannu punti di vista opposti cum'è religiosi, irrazionali è micca scientifichi. Eiu stessu era un ateu simili chì cunsiderava veduti naturalistici previ nantu à u principiu di l'universu cum'è verità. Un preghjudiziu naturalisticu è atheistic afecta tuttu ciò chì hè fattu in a scienza. Allora u scientist ateu cerca a megliu spiegazione naturalista per cumu tuttu hè ghjuntu in esse. Cerchendu una spiegazione di cumu l'universu hè natu senza Diu, cumu a vita hè nata senza Diu, o circa l'antenati primitivi supposti di l'omu, perchè crede chì l'omu hà evolutu da l'animali più primitivi. Ellu cuncludi chì, postu chì l'universu è a vita esistenu, deve esse una spiegazione naturalistica per questu. Per via di a so visione di u mondu, ùn cerca mai una spiegazione teistica perchè hè contru à a so visione di u mondu. Rifiuta a vista teista, vale à dì u travagliu di creazione di Diu, ancu s'ellu hè l'unica spiegazione curretta per l'esistenza di l'universu è a vita. Ma ma. Hè a spiegazione atea o naturalistica per u principiu di l'universu è a vita curretta? L'universu è a vita sò nati da elli stessi? Capiscu personalmente chì a scienza hè andata male in questa zona è hà ancu un impattu nantu à a sucità è a so morale. Perchè u prublema cù spiegazioni naturalistiche per u principiu di l'universu è a vita hè chì ùn ponu micca esse pruvati. Nimu hà mai osservatu u Big Bang, a nascita di i corpi celesti attuali, o a nascita di a vita. Hè solu una questione di credenze naturalistichechì hè accadutu, ma scientificamente hè impussibile di pruvà sti cosi. Di sicuru, hè veru chì a creazione speciale ùn pò esse pruvata dopu à u fattu, ma u mo argumentu hè chì hè assai più ragiunate di crede in questu chì in a nascita di tuttu per ellu stessu. In seguitu, metteremu in risaltu certi spazii induve vecu chì a scienza hè andata male, perchè i scientisti atei cercanu solu una spiegazione naturalistica, ancu quandu i fatti puntanu in a direzzione opposta. U scopu hè di portà e dumande à quale i scientisti atei anu da dà una risposta scientifica è micca solu una risposta basata nantu à a so propria imaginazione. Dichjaranu chì sò scientifichi, ma sò?
Cumu ghjustificà u Big Bang è a nascita di corpi celesti per elli stessi?
A spiegazione naturalisticu più cumuni per u principiu di l'universu hè chì hè natu à traversu u Big Bang da u viotu, vale à dì un spaziu induve ùn ci era nunda. Prima ùn ci era micca tempu, spaziu è energia. Sta questione hè ben descritta da i nomi di libri cum'è Tyhjästä syntynyt (Nastu di u Viotu) (Kari Enqvist, Jukka Maalampi) o A Universe from Nothing (Lawrence M. Krauss). A seguente citazione si riferisce ancu à a listessa cosa:
À u principiu ùn ci era nunda in tuttu. Questu hè assai difficiuli di capiscenu... Prima di u Big Bang, ùn ci era mancu spaziu viotu. U spaziu è u tempu è l'energia è a materia sò stati creati in questa splusione. Ùn ci era nunda "fora" di l'universu per splode. Quandu hè natu è cuminciò a so espansione enormosa, l'universu cuntene tuttu, cumpresu tuttu u spaziu viotu. (Jim Brooks: Näin elämä alkoi / Origine di a vita, pp. 9-11)
In listessu modu, Wikipedia descrive u Big Bang. Sicondu ellu, à u principiu ci era un spaziu caldu è densu finu à chì u Big Bang hè accadutu è l'universu hà cuminciatu à espansione:
Sicondu a tiuria, l'universu hè natu da un statu estremamente densu è caldu circa 13,8 miliardi d'anni fà in u chjamatu Big Bang è hè statu in espansione constantemente dapoi.
Ma u Big Bang è a nascita di i corpi celesti da sè stessu hè vera? In questu casu, vale a pena attente à i seguenti punti:
U inesistente ùn pò micca avè alcuna proprietà è nunda ùn pò nasce da ellu . A prima cuntradizzione pò esse truvata in i citati precedenti. Da una banda, si dice chì tuttu hà cuminciatu da nunda, è da l'altra banda, si dice chì u statu iniziale era assai caldu è densu. In ogni casu, s'ellu ùn ci era nunda in u principiu, un tali statu ùn pò micca avè alcuna pruprietà. Almenu ùn pò esse caldu è densu perchè ùn esiste micca. A inesistenza ùn pò micca avè altre pruprietà sia solu perchè ùn esiste micca. Per d 'altra banda, s'è no pensemu chì l'inesistente hà cambiatu stessu in un statu densu è caldu di l'essere, o chì l'universu prisenti hè natu da ellu, hè ancu una impussibilità. Hè matematicamente impussibile perchè hè impussibile di piglià qualcosa da nunda. Se u zero hè divisu da un numeru, u risultatu hè sempre zero. David Berlinski, hà pigliatu una pusizione nantu à u sughjettu:
"Hè inutile argumentà chì qualcosa vene in esistenza da nunda, quandu un matematicu determinatu capisce chì questu hè una sciocchezza cumpleta" (Ron Rosenbaum: "U Big Bang hè solu un Big Hoax? David Berlinski sfida à tutti." New York Observer 7.7 .1998)
S'ellu ùn ci era micca energia, nunda puderia esplusioni . Una citazione prima hà dichjaratu chì ùn ci era micca energia à u principiu, è ancu micca materiale. Ci hè una altra cuntradizzione quì, perchè a prima regula generale di a termodinamica dice: "L'energia ùn pò esse creatu o distruttu, solu cambiatu da una forma à l'altru". In altri palori, s'ellu ùn ci era micca energia ghjustu à u principiu, da induve vene l'energia perchè per sè stessu ùn pò micca nasce? Per d 'altra banda, a mancanza di energia impedisce ogni splusione. L'esplosione ùn puderia mai esse accaduta.
Se u statu iniziale era estremamente densu, ùn pò micca esplusioni . A prima citazione hà riferitu à a vista chì tuttu nasceva da un statu estremamente densu è caldu, un statu in quale tutta a materia di l'universu era imballata in un spaziu estremu chjucu. Hè statu paragunatu à una singularità, cum'è i buchi neri. Ancu quì, ci hè una cuntradizzione. Perchè quandu i buchi neri sò spiegati, si dice chì sò cusì densi chì nunda di elli ùn pò scappà, nè luce, radiazzioni elettromagnetica, o nunda. Vale à dì, a natura hè cunsiderata cum'è quattru forze basi: a gravità, a forza elettromagnetica è a forza nucleare forte è debule. A gravità hè cunsiderata u più debule di elli, ma s'ellu ci hè abbastanza massa, altre forze ùn ponu fà nunda. Si crede chì questu hè u casu cù i buchi neri. Chì pò esse cunclusu da questu? Sì i buchi neri sò cunsiderati reali, è da quale nunda ùn pò scappà per via di a grande massa, cumu si pò ghjustificà simultaneamente una splusione da un suppostu statu iniziale, chì duveria esse ancu più densu di i buchi neri ? L'atei si cuntradiscenu.
Una splusione ùn crea micca ordine . Et l'explosion elle-même, s'il aurait pu se produire malgré tout ? L'esplosione pruvucarà qualcosa altru ch'è a distruzzione ? Questu hè qualcosa chì pudete pruvà. Se una carica splussiva hè posta per esempiu. Dentru una sfera solida, nunda hè creatu da ellu. Solu i pezzi di u ballu si sparghjenu in un raghju di qualchi metri, ma nunda di più succede. In ogni casu, l'universu sanu hè in un statu urdinatu cù belli galassie, stelle, pianeti, lune, è ancu a vita. Un tali sistema cumplessu è funziunale ùn hè micca creatu da alcuna splusione, ma solu causa distruzzioni è danni.
Tuttu da un picculu spaziu ? Cum'è dichjaratu, si assume in a teoria di u Big Bang chì tuttu hè natu da un spaziu infinitesimally small. Deve esse diventatu milioni di galassie, miliardi di stelle, ma ancu u sole, pianeti, scogli è esseri viventi cum'è elefanti, persone pensanti, uccelli cinguettiti, belli fiori, grandi arburi, farfalle, pesci è u mare intornu à elli, bon gustu. banane è fragole, etc. Tutti questi duveranu esse emersi da un spaziu più chjucu cà un pinhead. Questu hè ciò chì si assume in questa teoria standard. Sta materia puderia esse paragunata à qualchissia chì tene una scatula di fiammiferi in manu è poi dichjara: "Quandu vede sta scatula di fiammiferi in a mo manu, pudete crede chì da l'internu veneranu centinaie di milioni di stelle, un sole caldu, creature viventi tali? cum'è i cani, l'acelli, l'elefanti, l'arburi, i pesci è u mare intornu à elli, boni fragole è belli fiori ? Iè, duvete crede solu chì dicu a verità, è chì tutte queste grandi cose ponu vene da questa scatula di fiammiferi ! Cumu vi sentite se qualchissia hà fattu l'argumentu precedente per voi? U cunsiderà un pocu stranu ? Tuttavia, a teoria di u Big Bang hè ancu strana. Si assume chì tuttu principia in un spaziu ancu più chjucu cà una scatula di partiti. Pensu chì avemu agitu cun prudenza s'ellu ùn crede micca in tutte queste teorie presentate da i scientisti atei, ma si ferma à u travagliu di a creazione di Diu, chì hè chjaramente a megliu spiegazione per l'esistenza di i corpi celesti è a vita. Parechji astrònomu anu criticatu ancu a teoria di u big bang. A vedenu cum'è contru à a vera scienza:
I dati novi sò abbastanza diffirenti da a prediczione di a teoria per distrughje u Big Bang-cosmology (Fred Hoyle, The Big Bang in Astronomy, 92 New Scientist 521, 522-23 / 1981)
Cum'è un vechju cosmologu, vecu i dati d'osservazione attuale chì abroganu e teorie nantu à u principiu di l'universu, è ancu e parechje teorie nantu à u principiu di u Sistema Solar. (H. Bondi, Lettera, 87 Novu Scientist 611 / 1980)
Ci hè statu assai pocu discussione di se l'ipotesi di u big bang hè curretta o micca ... assai di l'osservazioni chì u cunflittu sò spiegati attraversu numerosi supposizioni infundate o sò simpliciamente ignorati. (nobelista H. Alfven, Cosmic Plasma 125 / 1981)
U fisicu Eric Lerner: "Big Bang hè solu una storia interessante, chì si mantene per una certa ragione " (Eric Lerner: A Startling Refutation of the Dominant Theory of the Origin of the Universe, The Big Bang Never Happened, NY: Times Books, 1991).
"A teoria di u Big Bang dipende da un numeru crescente di supposizioni micca cunfirmate - cose chì ùn avemu mai osservatu. Inflazione, materia scura è energia scura sò i più cunnisciuti di questi. Senza elli, ci seranu cuntradizioni fatali trà l'osservazioni fatte da l'astrònomu è e predizioni di a teoria di l'esplosione iniziale. (Eric Lerner è altri 33 scientisti di 10 paesi diffirenti, Bucking the Big Bang, New Scientist 182(2448):20, 2004; www.cosmologystatement.org , accessed 1 April 2014.)
U gasu ùn si cundensa in corpi celesti . L'assunzione hè chì in un certu puntu dopu à u Big Bang, l'idrogenu è l'heliu sò stati creati, da quale galaxie è stelle cundensate. Tuttavia, quì di novu e lege di a fisica sò violate. In u spaziu liberu, u gasu ùn cundensa mai, ma solu si sparghje più in u spaziu, distribuzendu uniformemente. Questu hè l'insignamentu di basa in i libri di scola. O se pruvate à cumpressà u gasu, a so temperatura aumenta, è l'aumentu di a temperatura face chì u gasu si espansione di novu. Impedisce a nascita di corpi celesti. Fred Hoyle, chì hà criticatu a teoria di u big bang è ùn hà micca cridutu in questu, hà ancu dichjaratu: "A materia in espansione ùn pò micca scontru cù nunda è dopu à una espansione abbastanza, tutta l'attività hè finita" (L'Universu Intelligente: A New View of Creation and Evolution - 1983) . I seguenti cumenti mostranu ancu chì i scientisti ùn anu micca risposte à l'urìgine di galaxie è stelle. Ancu s'è certi libri populari o spettaculi TV spiegà ripetutamente chì questi corpi celesti sò nati da elli stessi, ùn ci hè micca evidenza per questu. Tali prublemi sò scontri quandu unu cerca solu una spiegazione naturalisticu per l'esistenza di corpi celesti, ma rifiuta u travagliu di creazione di Diu, à quale l'evidenza indica chjaramente:
Ùn vogliu micca dichjarà chì avemu veramente capitu u prucessu chì hà creatu e galaxie. A tiurìa di a nascita di e galaxie hè unu di i prublemi maiò senza risolve in l'astrofisica è paremu sempre luntanu da a suluzione attuale ancu oghje. (Steven Weinberg, Kolme ensimmäistä minuuttia / I primi trè minuti, p. 88)
I libri sò pieni di storii chì si sentenu raziunale, ma a verità disgraziata hè chì ùn sapemu micca cumu nascenu e galaxie. (L. John, Cosmology Now 85, 92 / 1976)
Un prublema maiò, però, hè cumu hè ghjuntu tuttu? Cumu u gasu da quale sò nati e galaxie s'hè accumulatu inizialmente per inizià u prucessu di nascita di stelle è u grande ciculu cosmicu ? (…) Dunque, duvemu truvà miccanismi fisichi chì facenu cundensazioni in u materiale omogeneu di l'universu. Questu pare abbastanza faciule, ma in fatti porta à prublemi di natura assai prufonda. (Malcolm S. Longair, Räjähtävä maailmankaikkeus / L'urighjini di u nostru Universu, p. 93)
Hè piuttostu imbarazzante chì nimu hà spiegatu cumu si (galaxie) sò ghjunti ... A maiò parte di l'astrònomu è i cosmologi ammettenu apertamente chì ùn ci hè micca una teoria satisfactoria di cumu si formanu e galaxie. In altri palori, una caratteristica centrale di l'universu ùn hè micca spiegata. (WR Corliss: A Catalog of Astronomical Anomalies, Stars, Galaxies, Cosmos, p. 184, Sourcebook Project, 1987)
A cosa spaventosa quì hè chì se nimu di noi sapia prima chì e stelle esistenu, a ricerca in prima linea furnisce parechje ragioni cunvincenti per quessa chì e stelle ùn puderanu mai nasce. (Neil deGrasse Tyson, Death by Black Hole: And Other Cosmic Quandaries, p. 187, WW Norton & Company, 2007)
Abraham Loeb: "A verità hè chì ùn capiscenu micca a furmazione di stelle à un livellu fundamentale". (Citatu da l'articulu di Marcus Chown Let there be light , New Scientist 157 (2120): 26-30, 7 February 1998)
Chì ci hè di a nascita di u sistema sulari, vale à dì u sole, i pianeti è e lune ? Hè stata presuntu chì sò nati da una sola nuvola di gasu, ma hè una questione di guesswork. I scientisti ammettenu chì u sole, i pianeti è e lune anu un principiu - altrimenti e so energie internu s'eranu esaurite cù u tempu - ma anu da ricurdà à l'imaginazione quandu cercanu un mutivu di a so nascita. Quandu niganu u travagliu di a creazione di Diu, sò custretti à circà invece una spiegazione naturalistica per a nascita di sti corpi celesti. In ogni casu, si scontranu una strada morta in questu, perchè a cumpusizioni di i pianeti, a luna è u sole sò cumplitamenti diffirenti l'una di l'altru. Cumu sò urigginati da u stessu nuvulu di gasu, s'ellu sò completamente diffirenti in cumpusizioni? Per esempiu, certi pianeti sò custituiti da elementi ligeri, mentri àutri sò elementi più pesanti. Parechji scientisti sò stati abbastanza onesti per ammette chì e teorie naturalistiche attuali di l'origine di u sistema sulari sò problematiche. Eccu alcuni di i so cumenti. Questi cumenti mostranu quantu dubbitu hè di spiegà l'origine di tuttu u mondu inanimatu da ellu stessu senza Diu. Ùn ci sò micca boni motivi per a riscrittura di a storia in questa zona. Hè più sensu di crede in u travagliu di creazione di Diu.
Prima, avemu nutatu chì a materia chì si stacca da u nostru Sun, ùn hè micca capaci di furmà tali pianeti chì sò cunnisciuti da noi. A cumpusizioni di a materia seria completamente sbagliata. Un'altra cosa in questu cuntrastu hè chì u Sun hè normale [cum'è un corpu celeste], ma a terra hè strana. U gasu trà e stelle, è a maiò parte di l'astri, hè custituitu da a listessa materia cum'è u sole, ma micca a terra. Ci vole à esse capitu chì fighjendu da una perspettiva cosmologica - a stanza, induve site à pusà avà, hè fatta di materiali sbagliati. Siete a rarità, a cumpusizioni di un cumpusitore cosmologicu. (Fred C. Hoyle, Harper's Magazine, aprile 1951)
Ancu oghje, quandu l'astrofisica hà prugressu enormamente, assai teorii riguardanti l'urìggini di u sistema sulari sò insatisfactori. I scientisti ùn sò sempre d'accordu nantu à i dettagli. Ùn ci hè micca una teoria cumunimenti accettata in vista. (Jim Brooks, Näin alkoi elämä , p. 57 / Origini di a Vita)
Tutte l'ipotesi presentate nantu à l'urìgine di u sistema solare anu seriu inconsistenzi. A cunclusione, à u mumentu, pare chì u sistema sulari ùn esiste micca. (H. Jeffreys, A Terra: U so Origine, Storia è Custituzione Fisica , 6 edizione , Cambridge University Press, 1976, p. 387)
Cumu ghjustificà a nascita di a vita per ellu stessu?
Sopra, solu u mondu non-organicu è a so origine sò stati discututi. Hè statu dichjaratu chì i scientisti atei ùn sò micca capaci di ghjustificà e so teorie nantu à l'urìgine di l'universu è i corpi celesti. E so teorie sò contru à e lege fisiche è l'osservazioni pratiche. Da quì hè bonu per passà à u mondu biulogica, vale à dì per trattà cù u mondu vivu. Ci hè spessu dettu chì a vita hè nata da sola 3-4 miliardi d'anni fà in un stagnu o mare caldu. À novu, però, ci hè un prublema cù questa idea: nimu hà mai vistu l'urìgine di a vita. Nimu l'hà vistu, cusì hè u stessu prublema cum'è cù e teorie naturalistiche previ. A ghjente pò avè una maghjina chì u prublema di a nascita di a vita hè stata risolta, ma ùn ci hè micca una basa concreta per questa maghjina: Questu hè un desideriu, è micca una osservazione basatu nantu à a scienza. L'idea di a nascita spontanea di a vita hè ancu problematica in u sensu scientificu. L'osservazione pratica hè chì a vita hè nata solu da a vita, è ùn hè stata truvata una sola eccezzioni à sta regula . Solu una cellula viva pò furmà i materiali di custruzzione adattati per a creazione di novi cellule. Cusì, quandu si prisenta chì a vita hè ghjunta da sè stessu, hè argumentatu contru a scienza reale è l'osservazioni pratiche. Parechji scientisti anu ricunnisciutu a magnitudine di stu prublema. Ùn anu micca suluzione à l'origine di a vita. Admettenu chì a vita nantu à a terra hà avutu un principiu, ma sò in staccatu nantu à a materia perchè ùn ammettenu micca u travagliu di creazione di Diu. Eccu alcuni cumenti nantu à u sughjettu:
Pensu chì avemu da andà più in là è ammette chì l'unica spiegazione accettabile hè a creazione. Sò chì sta idea hè stata ostracizzata da i fisici, è in fattu da mè, ma ùn duvemu micca ricusà solu perchè ùn ci piace micca se l'evidenza sperimentale sustene. (H. Lipson, "A Physicist Looks at Evolution", Physics Bulletin, 31, 1980)
I scientisti ùn anu micca evidenza contru à a nuzione chì a vita hè ghjunta à esse u risultatu di a creazione. (Robert Jastrow: The Enchanted Loom, Mind in the Universe, 1981)
Più di 30 anni di spirimintà in u campu di l'evoluzione chimica è molekulari anu evidenziatu l'immensità di u prublema assuciatu à l'iniziu di a vita piuttostu cà a so suluzione. Oghje, in fondu solu teorii è esperimenti pertinenti sò discututi è a so deriva in una strada morta, o l'ignuranza hè ricunnisciuta (Klaus Dose, Interdisciplinary Science Review 13, 1988)
In a prova di riunisce ciò chì sapemu di a storia prufonda di a vita nantu à u pianeta Terra, l'urighjini di a vita, è e tappe di a so furmazione chì anu purtatu à a biologia chì si prisenta intornu à noi, avemu da ammettà chì hè avvolta in l'oscurità. Ùn sapemu micca cumu a vita principia nantu à stu pianeta. Ùn sapemu micca esattamente quandu hà cuminciatu, è ùn sapemu micca in quale circustanze. (Andy Knoll, prufessore di l'Università di Harvard) (1)
A seguente citazione hè ancu ligata à u tema. Conta di Stanley Miller chì hè statu intervistatu versu a fine di a so vita. Hè diventatu famosu per i so esperimenti ligati à l'urìgine di a vita, chì sò stati ripetutamente presentati in e pagine di i libri di a scola è di scienza, ma questi esperimenti ùn anu nunda di fà cù l'urìgine di a vita. J. Morgan hà cuntatu una entrevista in quale Miller hà disprezzatu tutti i suggerimenti di l'urìgine di a vita per ellu stessu cum'è sciocchezza o chimica di carta. Stu gruppu di chimica di carta includeu ancu l'esperimenti realizati da Miller stessu decennii prima, i ritratti di quale anu decoratu i libri di scola:
Era indifferente à tutti i suggerimenti nantu à l'urighjini di a vita, cunsiderenduli "nonsense" o "chimica di carta". Era cusì disprezzu di certe ipotesi chì quandu aghju dumandatu a so opinione nantu à elli, solu scuzzulà a testa, suspirò prufondamente è sniggered - cum'è pruvà à ricusà a follia di a razza umana. Hà ammissu chì i scientisti ùn anu mai sapè esattamente quandu è cumu a vita principia. "Pruvemu di discutiri un avvenimentu storicu chì hè chjaramente sfarente da a scienza normale", hà dettu. (2)
Ancu s'ellu ùn hè micca un scientist ateu sapi nunda di l'urìgine di a vita, anu sempre crede chì hà cuminciatu à circa. 4 miliardi d'anni fà. Hè presumitu chì hà cuminciatu da una "cellula primitiva simplice", chì, però, hè difficiule di pruvà curretta, perchè ancu e cellule d'oghje sò assai cumplessi è cuntenenu enormi quantità di informazioni. In ogni casu, s'ellu ci ferma à a teoria di l'evuluzione è di milioni d'anni, sorgenu altri prublemi seri chì sò difficiuli di ignurà. Unu di i prublemi maiò hè l'esplosione cambriana chjamata. Significa chì tutti i tipi strutturale di l'animali, o gruppi principali, cumpresi i vertebrati, apparsu in i strati Cambriani solu "in 10 milioni d'anni" (540-530 milioni d'anni secondu a scala evolutiva) cumpletamente finitu è senza pre-formi in a terra. Per esempiu, u trilobite cù i so ochji cumplessi è altre forme di vita sò stati trovati perfetti. Stephen Jay Gould spiega stu avvenimentu rimarchevule. Ellu dichjara chì in pochi milioni d'anni apparsu tutti i gruppi principali di u regnu animali:
I paleontologi anu cunnisciutu per longu, è si dumandavanu chì tutti i gruppi principali di u regnu animali apparsu rapidamente in un cortu periodu di tempu durante u periodu Cambrianu ... tutta a vita, cumpresi l'antenati di l'animali, fermanu unicellulari per cinque sestu di A storia attuale, finu à circa 550 milioni d'anni fà, una splusione evolutiva hà datu l'origine à tutti i gruppi principali di u regnu animali solu in pochi milioni d'anni ... (3)
Chì rende l'esplosione cambriana problematica? Ci sò trè mutivi impurtanti per questu:
1. U primu prublema hè chì ùn ci sò micca precursori più simplici sottu à i strati Cambriani. Ancu i trilobiti cù i so ochji cumplessi, cum'è l'altri organismi, appariscenu di colpu pronti, cumplessi, sviluppati cumplettamente è senza antenati in i strati più bassi. Questu hè stranu perchè si crede chì a vita hè urigginata in a forma di una cellula simplice 3,5 miliardi d'anni prima di u periodu Cambrianu. Perchè ùn ci hè mancu una sola forma intermedia in u periodu di 3,5 miliardi di anni ? Questa hè una contraddizione ovvia, chì refuta a teoria di l'evoluzione. I scuperti sustenenu chjaramente un mudellu di creazione in quale e spezie eranu pronti, cumplessi è distinti da u principiu. Diversi paleontologi anu ammissu chì l'esplosione cambriana hè pocu cumpatibile cù u mudellu evoluzione.
Se l'evoluzione da simplice à cumplessu hè vera, allora l'antenati di sti Cambriani, l'organisimi sviluppati cumplettamente devenu esse truvati; ma ùn sò micca stati truvati, è i scientisti ammettenu chì ci hè pocu chance di truvà. Basatu solu nantu à i fatti, basatu annantu à ciò chì hè statu veramente truvatu in a terra, a teoria chì i gruppi principali di l'esseri viventi sò urigginati in un avvenimentu bruscu di creazione hè u più prubabile. (Harold G. Coffin, "Evolution or Creation?" Liberty, settembre-ottobre 1975, p. 12)
I biologi volte annullanu o ignoranu l'apparizione brusca di a vita animale caratteristica di u periodu Cambrianu è a so cumpusizioni significativa. In ogni casu, a ricerca paleontologica recente hà purtatu à u fattu chì stu prublema di ripruduzzione brusca di l'urganismi hè sempre più difficiuli per tutti di ignurà... (Scientific American, August 1964, pp. 34-36)
U fattu ferma, cum'è ogni paleontologu sà, chì a maiò parte di e spezie, generi è tribù è quasi tutti i novi gruppi più grande di u livellu tribale appariscenu di colpu in u registru fossili, è a serie ben cunnisciuta è graduale di forme di transizione chì si seguitanu in modu assolutu. ùn indicanu micca a so strada. (George Gaylord Simpson: I principali caratteristiche di l'evoluzione, 1953, p. 360)
2. Un altru prublema simili à u precedente hè chì dopu à u periodu Cambrianu, vale à dì durante 500 milioni d'anni (sicondu a scala evolutiva), ùn sò micca apparsu novi gruppi principali di animali.. Sicondu a tiurìa di Darwin, tuttu principia da una sola cellula, è i novi gruppi principali di l'animali duveranu apparisce tuttu u tempu, ma a direzzione hè u cuntrariu. Avà ci sò menu spezie chè prima; sò sempre estinti è ùn ponu micca esse restaurati. Se u mudellu evoluzione era currettu, l'evoluzione duveria andà in a direzzione opposta, ma ùn succede micca. L'arbulu di l'evuluzione hè à l'inversu è contru à ciò chì deve esse aspittatu secondu a tiuria di Darwin. I fatti sò megliu cù u mudellu di creazione, induve ci era cumplessità è abbundanza di spezie in u principiu. E citazioni seguenti mostranu ancu stu prublema, vale à dì cumu in i 500 milioni d'anni (sicondu a scala evolutiva) dopu à l'esplosione cambriana, ùn sò micca apparsu novi gruppi principali d'animali, cum'è ùn anu micca apparsu durante u periodu pre-cambrianu (3,5). miliardi d'anni).
Stephen J. Gould: I paleontologi anu cunnisciutu per longu, è si dumandava chì tutti i gruppi principali di u regnu animali apparsu rapidamente in pocu tempu durante u periodu Cambrianu ... tutta a vita, cumpresi l'antenati di l'animali, fermanu unicellulari. per cinque sestimes di a storia attuale, finu à circa 550 milioni d'anni fà, una splusione evolutiva hà datu l'origine à tutti i gruppi principali di u regnu animali solu in pochi milioni d'anni... L'esplosione Cambriana hè un avvenimentu chjave in a storia di a vita di l'animali multicellulari. Più studiemu l'episodiu, più simu impressiunati da l'evidenza di a so unicità è influenza decisiva nantu à u cursu di a storia di a vita dopu. E strutture anatomiche basi nati in quellu tempu anu duminatu a vita da tandu senza aghjunte significativu. (4)
I discrepanzi osservati durante u periodu Cambrianu ponenu dui prublemi senza risolve. Prima, chì prucessi evoluzione hà causatu e diffirenzii trà a morfologia (forma) di i gruppi principali di l'organismu? Siconda, perchè i cunfini morfologichi trà infrastrutture sò stati relativamente custanti in l'ultimi 500 milioni d'anni ? (Erwin D. Valentine J (2013) The Cambriad Explosion: The Construction of Animal Bioversity, Roberts and Company Publishers, 416 p.)
Qualunque sia i cambiamenti evolutivi accaduti dopu à questu, in tutta a diversità, era basu solu una materia di variazione di e strutture basi stabilite in l'esplosione Cambriana. (A Seilacher, Vendobionta als Alternative zu Vielzellern. Mitt Hamb. zool. Mus. Inst. 89, Erg.bd.1, 9-20 / 1992, p. 19)
3. U terzu prublema, s'è no s'appoghjanu à a scala evulutiva è u so calendariu, hè chì l'accussì-chiamatu l'esplosione Cambrian hè credutu chì hè accadutu solu "in 10 milioni d'anni ". Ebbè, chì hè cusì stupente in questu? In ogni casu, hè un veru puzzle da u puntu di vista di a teoria di l'evoluzione, perchè 10 milioni d'anni hè un tempu incredibbilmente chjucu nantu à a scala evolutiva, vale à dì solu circa. 1/400 di tuttu u tempu chì a vita si crede chì esistia nantu à a terra (circa 4 miliardi d'anni). Allora u puzzicheghju hè chì tutti i tipi di struttura di l'animali è i gruppi maiò apparsu in un pocu tempu, ma ùn ci sò micca progenitori di questi animali prima di questu, è nisuna forma nova hè apparsu dapoi. Questu ùn hè micca adattatu à u mudellu evolutivu. Hè tuttu u cuntrariu di ciò chì aspittàvate. Cumu allora si pò spiegà sta materia da u puntu di vista di a creazione ? A mo capiscitura hè chì l'esplosione cambriana si riferisce à a creazione, vale à dì cumu tuttu hè statu creatu immediatamente. Tuttavia, questu ùn significa micca chì altri organismi, cum'è l'animali di a terra è l'acelli, sò stati creati assai più tardi. Ùn hè micca cusì, ma tutti l'animali è e piante sò stati creati à u stessu tempu è anu ancu campatu à u stessu tempu nantu à a terra, ma solu in diversi compartimenti ecologichi (mari, paludi, terra, zoni d'altitudine...). Ancu oghje, l'omu è i mammiferi terrestri ùn campanu micca in i stessi lochi chì l'animali marini. Altrimenti si affucava subitu. In currispundenza, l'animali marini, chì sò chjamati i rapprisentanti di u periodu Cambrianu sò riclamati chì sò stati, ùn puderanu micca campà in a terra cum'è mammiferi terrestri è umani. Moririanu assai prestu.
Cumu dimustrà milioni d'anni veru
U fattore di fondu più impurtante in a teoria di l'evoluzione hè l'assunzione di milioni di anni. Ùn pruvucanu micca a teoria di l'evoluzione vera, ma l'evuluzionisti cunzidenu milioni di anni cum'è a megliu evidenza per l'affidabilità di a teoria di l'evoluzione. Pensanu chì, datu abbastanza tempu, tuttu hè pussibule: a nascita di a vita è l'eredità di tutte e spezie attuali da a prima cellula primitiva. Allora in un conte di fata, quandu una zitella basgia una rana, diventa un principe. In ogni casu, s'ellu permette abbastanza tempu, vale à dì 300 milioni d'anni, a listessa cosa si trasforma in a scienza, perchè in quellu tempu i scientisti credi chì a rana hè diventata umana. Hè cusì chì l'evuluzionisti dà u tempu proprietà supernaturali, cum'è. Ma cumu hè ? Fighjemu dui zoni ligati à u tema: i misurazioni fatti di rocci è a rata di furmazione di dipositi. Quessi sò cose impurtanti per sapè in questa zona.
1. Misurazioni fatta di petre. L'evuluzionisti pensanu chì una di e migliori prove in favore di milioni d'anni hè a misurazione fatta nantu à e rocce radiuattive. Basatu nantu à e rocce, hè statu cunclusu chì a terra hè miliardi di anni. E rocce provanu chì a Terra hà miliardi di anni? Ùn testimonianu micca. Queste petre ùn portanu micca un registru di a so età; solu i so cuncintrazioni ponu esse misurati è da ellu sò state tratte cunclusioni di longu periodi di tempu. In ogni casu, ci sò numerosi puzziche in a misurazione di a radiuattività di e petre, di quale avemu da evidenza uni pochi. A cuncentrazione di e petre pò esse misurata precisamente, ma hè dubbitu per ligà cù l'età di e petre.
Cuncentrazione in diverse parti di e rocce . Una cunsiderazione impurtante hè chì i risultati diffirenti ponu esse ottenuti da e diverse parti di e petre radiuattive, vale à dì cuncintrazioni diffirenti, chì significa ancu età diverse. Per esempiu, parechji risultati diffirenti sò stati ottenuti da u famosu meteorite Allende, cù età chì varieghja da 4480 milioni à 10400 milioni d'anni. In una zona assai chjuca, u stessu pezzu pò dunque avè diverse cuncentrazioni. L'esempiu mostra ancu quantu tremuli sò e misurazioni di a radiuattività. Cumu pò una parte di a stessa roccia esse miliardi di anni più vechja di l'altra parte? Tutti capiscenu chì una tale cunclusione ùn pò micca esse fiducia. Ùn hè micca sicuru di rilancià a cuncentrazione di rocci à a so età.
Vecchia età di petre fresche . Quandu si tratta di metudi basati nantu à a radiuattività, ponu esse pruvati in pratica. Questu hè veramente u casu si i scientisti cunnoscenu u mumentu propiu di cristallizazione di a petra. Se cunnosci u mumentu propiu di cristallizazione di a petra, e misurazioni di a radiuattività duveranu sustene sta informazione. Cumu sò andati e misurazioni di a radiuattività in questa prova? Micca assai bè. Ci hè parechje esempi di cumu l'età di milioni, ancu miliardi d'anni sò stati misurati da rocce fresche. Questu mostra chì a cuncentrazione di e petre ùn deve micca avè nunda di fà cù a so età attuale. Anu avutu elementi figliola in più di l'elementi di mamma da u principiu, chì rende e misurazioni inaffidabili. Eccu alcuni esempi:
• Un esempiu hè e misurazioni fatte dopu à l'eruzione di u vulcanu Sant'Elena - stu vulcanu in u statu di Washington, USA, hà eruptatu in 1980. Una petra da questa eruzzione hè stata purtata à un laboratoriu ufficiale per determinà a so età. Chì era l'età di a petra ? Era 2,8 milioni d'anni ! Questu mostra quantu male a determinazione di l'età era sbagliata. A mostra hà digià elementi figliola, cusì u listessu hè pussibule per altri petri. I cuncintrazioni ùn anu micca necessariu indicà l'età reale di e petre.
• Un altru esempiu sò i rocci ignei (Monti Ngauruhoe in Nova Zelanda) chì sò stati cunnisciuti per esse cristallizzati da a lava solu 25-50 anni fà per via di una eruzione vulcanica. Allora daretu à questu era l'osservazioni di i tistimoni oculari. Campioni di sti rocci sò stati mandati per datazione à unu di i laboratori di datazione cummerciale più rispettati (Geochron Laboratories, Cambridge, Massachusetts). Chì eranu i risultati ? In u metudu di potasio-argon, l'età di e mostre varieghja trà 270 000 è 3,5 milioni d'anni, ancu s'ellu era cunnisciutu chì e rocce sò cristallizzate da a lava solu 25-50 anni fà. L'isocrona di piombo-piombu hà datu un'età di 3,9 miliardi d'anni, l'isocrona di rubidium-strontium 133 milioni d'anni, è l'isochron di samarium-neodymium 197 milioni d'anni. L'esempiu mostra l'inaffidabilità di i metudi radiuattivi è cumu e rocce ponu cuntene elementi figliole da u principiu.
• Quandu si tratta di scuperti umani, parechji di elli sò basati nantu à u metudu di potasio-argon. Significa chì una determinazione di l'età di potasio-argon hè stata fatta nantu à a petra vicinu à u fossile, è l'età di u fossili umanu hè stata ancu determinata da questu. Tuttavia, l'esempiu seguente mostra quantu ùn hè micca affidabile stu metudu. A prima mostra di roccia hà datu un risultatu di micca menu di 220 milioni d'anni. Allora quandu parechji fossili umani cunsiderati vechji sò stati determinati cù stu metudu, queste età deve esse interrugata. L'esempiu precedente hà ancu dimustratu cumu a determinazione di l'età di e petre fresche pò sbaglià milioni di anni quandu si usa stu metudu.
In teoria, u metudu di potasio-argon pò esse usatu per data i petri più ghjovani, ma ancu stu metudu pò esse usatu per datate i fossili stessi. L'anticu "1470 Man" scupertu da Richard Leakey hè statu determinatu per esse 2,6 milioni d'anni da stu metudu. Prufissuri ET Hall, chì hà determinatu l'età, hà dettu chì u primu analisi di a mostra di petra hà datu u risultatu impussibile di 220 milioni d'anni. Stu risultatu hè statu riittatu, perchè ùn hè micca adattatu à a teoria di l'evoluzione, è per quessa hè stata analizata una altra mostra. U risultatu di a seconda analisi era un "adattatu" 2,6 milioni d'anni. L'età datata per i campioni di a stessa scuperta dopu anu variatu trà 290.000 è 19.500.000 anni. Per quessa, u metudu di potassiu-argon ùn pare micca esse particularmente affidabile, è nè a manera chì i circadori di l'evoluzione interpretanu i risultati. (5)
Quandu i metudi sò cunflitti cù l'altri . Cum'è dichjaratu, e misure pigliate da e petre ponu esse pruvatu. Un puntu di partenza per questu hè a misurazione fatta di petri freschi, vale à dì misurazioni in quale hè cunnisciutu u mumentu propiu di cristallizazione di e petre. Tuttavia, l'esempi precedenti dimustravanu chì sti metudi ùn passanu micca sta prova assai bè. I rocci freschi o abbastanza freschi anu datu l'età di milioni, ancu miliardi d'anni, cusì i metudi sò sbagliati assai. Un altru puntu di partenza per a prova di e misurazioni fatta da e rocce hè di paragunà cù altri metudi, in particulare u metudu di radiucarbonu. Ci sò esempi interessanti di questu, di quale u seguitu hè eccellente. Dici di un arbulu chì hè statu datatu in radiocarbonu per esse solu millaie d'anni, ma a petra intornu à ellu hè stata data per esse sin'à 250 milioni d'anni. In ogni casu, u legnu era in l'internu di a petra, cusì deve esse esistitu prima chì a petra cristallizassi. L'arbulu deve esse più vechju chì a petra cristallizata intornu. Cumu pò esse pussibule? L'unica pussibilità hè chì i metudi di radiuattività, in particulare e misurazioni fatte da e petre, sò stati assai sbagliati. Ùn ci hè altra opzione:
Un altru esempiu cuntinueghja nantu à u listessu tema. Si parla di un arbre chì era intarratu in un flussu di lava. L'arburu è u basaltu intornu à ellu ricevenu età assai diffirenti:
In l'Australia, un arbulu chì si trova in u basaltu Terziariu era chjaramente intarratu in u flussu di lava furmatu da u basaltu, perchè era statu carbonizatu da u cuntattu cù a lava ardente. U legnu hè statu "datatu" da l'analisi di radiucarbonu à circa 45 000 anni, ma u basalt hè statu "datatu" da u metudu di potassiu-argon à 45 milioni d'anni. (7)
2. Stratification rate - lentu o veloce? Una ipotesi di fondu daretu à milioni d'anni hè chì i strati di a terra anu accumulatu l'un à l'altru in prucessi chì duranu milioni d'anni. Sta idea hè stata purtata da Charles Lyell in u 19u seculu. Per esempiu, Darwin si basava nantu à u mudellu di pensamentu presentatu da Lyell. Cusì, in u so libru On the Origin of Species , hà scrittu cumu i pinsamenti di Lyell l'hà affettatu (p. 422): "Quellu ùn admette micca a durata infinita di l'epoche trascorse dopu avè lettu u magnificu travagliu di Sir Charles Lyell "Principes of Geology" - chì I storichi futuri ricunnosceranu sicuru d'avè purtatu una rivoluzione in u campu di e scienze naturali - ch'ellu facia bè di mette da parte stu libru subitu ". Ma i strati sò furmate pianu pianu? Quandu Charles Lyell pussede l'idea chì i strati sò u risultatu di prucessi lenti, parechji fatturi parlanu contru à questu. Eccu alcuni esempi
I fossili umani è i beni . Una scuperta interessante hè chì i fossili è i beni umani sò stati truvati ancu in rocce è strati di carbone (Glashouver, WJJ, So entstand die Welt, Hänssler, 1980, pp. 115-6; Bowden, M., Ape-men-Fact or Fallacy). Publicazioni Sovrani, 1981 / Barnes, FA, U Casu di l'Ossa in Stone, Desert/February, 1975, p. 36-39). In listessu modu, e cose umane cum'è e dighe sò state truvate in strati classificati cum'è carbone. In u so libru Time Upside Down (1981), Erich A. von Frange hà listatu più oggetti truvati in carbone. Questi includenu un picculu cubu d'acciaio, un marteddu di ferru, un strumentu di ferru, un chiovu, un vasu di metallu in forma di campana, una campana, una mandibula di u zitellu, un craniu umanu, dui molari umani, un pede umanu fossilizatu. Chì significà questu? Mostra chì i strati cunsiderati antichi sò, in fattu, solu uni pochi millennii è ùn anu pussutu piglià longu periudi per furmà. A cuncepimentu di Lyell di l'accumulazione di strati nantu à l'altri annantu à milioni d'anni ùn pò micca esse veru. Hè ragiunate per crede chì a maiò parte di sti strati, chì sò stati cunsiderati centinaie di milioni d'anni, furmati in una catastrofa cum'è l'inundazione à un ritmu rapidu è solu uni pochi millennii fà. L'evoluzionisti stessi ùn credenu nè chì l'omu hà campatu decine o centinaie di milioni d'anni fà.
Nisuna erosione . Quandu si vede u Grand Canyon è altri grandi siti naturali, per esempiu, pudete vede i strati nantu à l'altri. Ma quandu ci sò parechje sovrapposizioni in u Grand Canyon è in altrò, l'erosione hè visibile trà questi strati? A risposta hè chjara: no. L'erosione ùn si trova micca in u Grand Canyon o in altrò. À u cuntrariu, pare chì i strati sò abbastanza uniformi cunnessi l'un à l'altru è chì si sò furmatu nantu à l'altru senza rotture. L'interfacce di i strati duveranu esse più dentate è irregolari in ogni locu se l'erosione avia affettatu per longu periudi di tempu, ma questu ùn hè micca u casu. Per esempiu, una sola piova forte pò fà groove profonde in a superficia di i dipositi, per ùn dì à milioni di anni di esposizione à l'erosione. A megliu spiegazione per a furmazione di dipositi hè chì anu furmatu in pocu tempu, solu uni pochi di ghjorni o simane à u più. Milioni d'anni ùn ponu esse veri. Ancu in i tempi muderni, hè statu osservatu chì, per esempiu, una strata di arenaria di metru grossu pò furmà in 30 à 60 minuti. Più nantu à u sughjettu in a citazione seguente:
(…) Ma chì truvemu invece ? "U prublema chì questi spazii piani ponenu soprattuttu per l'età geologica longa hè a mancanza di l'erosione di a strata sottumessa prevista in questi spazii. Nantu à i parechji milioni di anni postulati per questi spazii, avete aspittatu una erosione irregulare pronunciata, è i spazii ùn devenu micca esse flat. (…) Dr Roth spiega in più cum'è: "U cuntrastu impressiunanti trà u mudellu pianu di i strati, in particulari i cimi di i sottostrati di e numerose paraconforità, paragunatu à a topografia altamente irregulare erosiata di a superficia attuale di a regione, illustra u prublema chì questi spazii ponenu per e longu età geologica. Sì i parechji milioni d'anni avianu veramente accadutu, perchè ùn sò micca e cime di i underlayers altamente irregulari cum'è u casu per a topografia attuale di a regione? Sembra chì i milioni di anni suggeriti per a colonna geologica ùn sò mai accaduti. Inoltre, se u tempu geologicu manca in una località, allora manca intornu à a terra sana. (8)
Strata si furmò rapidamente in i tempi muderni . Quandu hè stata pensata chì i strati furmate lentamente annantu à milioni d'anni secondu l'insignamenti di Charles Lyell, ci sò uni pochi di osservazioni pratiche contru à questu, induve i strati sò stati furmati rapidamente. Per esempiu, in cunnessione cù l'eruzione di u vulcanu Sant'Elena in u 1980, una seria di strati sovrapposti cù un grossu di più di centu metri furmati, è in pocu settimane. Ùn pigliò micca milioni d'anni, ma in uni pochi di ghjorni i strati s'acumulavanu nantu à l'altri. Ciò chì era ancu notevuli hè chì un canyon hè statu dopu furmatu in a listessa zona, è l'acqua hà cuminciatu à scorri in questu. Ancu stu prucessu ùn hà micca pigliatu milioni d'anni, cum'è l'eruditi di l'evuluzione avarianu presumitu, ma tuttu hè accadutu in uni pochi di settimane. Hè da assume chì, per esempiu, u Grand Canyon è parechje altre grandi formazioni naturali sò urigginati in prucessi rapidi simili. Surtsey Island hè un altru casu simili. St'isula hè nata in u risultatu d'una eruzione vulcanica sottumarina in u 1963. In ghjennaghju di u 2006, a rivista New Scientist hà dettu chì i canyon, i gorgi è l'altri terreni apparsu in st'isula in menu di deci anni. Ùn pigliò micca milioni o ancu millaie d'anni:
I canyon, i ravini è altre forme di a terra, chì generalmente piglianu decine di millaie o milioni d'anni per furmà, anu maravigliatu i circadori geologichi perchè sò stati creati in menu di deci anni. (9)
Fossili di troncu d'arburu longu, fossili di dinosauri è altri fossili in i strati sò un pezzu di evidenza contr'à quella nuzione chì i strati sò stati furmati lentamente è annantu à milioni d'anni. I fossili di troncu d'arburu sò stati truvati da diverse parti di u mondu, chì si estendenu per parechji strati diffirenti. Una vechja foto di a minera di carbone di Saint-Etienne in Francia mostra chì cinque tronchi d'arburi petrificati penetranu in ogni dece strati o più. In listessu modu, un troncu d'arburu di 24 metri di longu hè statu trovu vicinu à Edimburgo, chì passava per più di deci strati, è tuttu indica chì u troncu hè statu purtatu rapidamente à u so locu. Sicondu a vista evolutiva, i strati duveranu esse milioni d'anni, ma malgradu tuttu, i tronchi d'arburu si estendenu attraversu sti strati di "milioni d'anni". L'esempiu seguente mostra quantu problematicu hè di aderisce à a stratificazione lenta annantu à milioni d'anni. L'arbureti anu da esse intarratu prestu, altrimenti i so fossili ùn pudianu esiste oghje. U listessu vale per altri fossili truvati in a terra:
Educatu in l'uniformitarismu strettu di Lyell, Derek Ager, prufessore emeritu di geologia in u Swansea University College, descrive alcuni tronchi d'arburi fossili multilayer in u so libru cù esempi. "Si l'épaisseur totale du dépôt de charbon de British Coal Measures est estimé à 1000 mètres, et qu'il s'était formé en 10 millions d'années, alors l'inhumation d'un arbre de 10 mètres de long aurait pris 100 000 ans, en supposant que A stratificazione hè accaduta à un ritmu constantu. Saria ridiculu. In alternativa, se un arbulu di 10 metri di longu era statu intarratu in 10 anni, questu significaria 1000 chilometri in un milione d'anni o 10 000 chilometri in 10 milioni d'anni. ridiculu, è ùn pudemu micca evitari di vene à a cunclusione chì a stratificazione hè veramente accaduta assai rapidamente à volte... (10)
Chì, dunque, si riferisce à a rapida emergenza di fossili di troncu d'arburu è altri fossili ? A megliu spiegazione hè a catastrofa brusca, chì spiega à tempu l'emergenza rapida di dipositi è i fossili in elli. Questu pò accade, per esempiu, in u Flood. Hè interessante chì parechji scientisti anu cuminciatu à accettà disastri in u passatu, è ùn pigghianu più per cuncessu chì tuttu hè accadutu à un ritmu constantu annantu à milioni d'anni. L'evidenza hè più di sustegnu di i disastri chè di i prucessi lenti. Stephen Jay Gould, un paleontologu ateu ben cunnisciutu indica a ricerca di Lyell:
Charles Lyell era un avucatu di professione ... [è ellu] hà ricursu à dui mezi astuti per stabilisce e so visioni uniformi cum'è l'unica vera geologia. Prima, hà stallatu un mannequin di paglia per ch'ellu l'hà distruttu... In fattu, i proponenti di u catastrofismu eranu assai più spirimintali chì Lyell. Infatti, u materiale geologicu pare esse bisognu di disastri naturali: i rocci sò frammentati è torciati; l'organisimi interi sò stati eliminati. Per ignurà sta manifestazione literale, Lyell hà rimpiazzatu l'evidenza cù a so imaginazione. Siconda, l'uniformità di Lyell hè un mischju di rivendicazioni ... ... Lyell ùn era micca un cavaliere puru di a verità è di u travagliu di u campu, ma un propagatore deliberatu di una teoria incantevule è peculiar ancorata in u statu fermu di u ciculu di u tempu. Cù i so cumpetenze di parlà, hà pruvatu à assimilà a so tiuria cù a raziunalità è a sincerità. (11)
Cum'è dichjaratu, l'alternativa più prubabile per a nascita di a maiò parte di strati hè un disastru cum'è u Flood. Ciò chì in a carta geologica hè spiegata da milioni d'anni, o forse parechje catastrophes, ponu esse tutte causate da una sola catastrofa: u Diluviu. Pò spiegà a distruzzione di i dinosauri, l'esistenza di fossili è parechje altre caratteristiche osservate in a terra. Per esempiu, i dinosauri sò spessu truvati in i rocci duri, è pò piglià anni per estrae un fossili unicu da a roccia. Ma cumu si sò ghjunti à l'internu di e rocce dure ? L'unica spiegazione ragiunate hè chì u fangu molle hà cullatu nantu à elli è poi s'indurì. Stu tipu di cose ùn succede in ogni locu oghje, ma in un disastru cum'è l'inundazione, saria statu pussibule. Hè nutate chì quasi 500 antichi records sò stati truvati in u mondu sanu, secondu chì ci era u Flood in a Terra. I boni ragiuni per attribuisce u disastru specificamente à u Flood sò ancu u fattu chì i sedimenti marini sò cumuni in u mondu sanu, cum'è i seguenti citazioni mostranu. U primu di i cumenti hè da un libru di James Hutton, u babbu di a geologia, da più di 200 anni fà:
Avemu da cuncludi chì tutti i strati di a terra (...) sò stati furmati da sabbia è ghiaia chì s'ammucciavanu nantu à u fondu di u mari, cunchiglia di crustacei è materia corallina, terra è argilla. (J. Hutton, A Teoria di a Terra l, 26. 1785)
JS Shelton: In i cuntinenti, i rocci sedimentarii marini sò assai più cumuni è diffusi di tutti l'altri rocci sedimentarii cumminati. Questu hè unu di quelli fatti simplici chì esige spiegazione, essendu in u core di tuttu ciò chì hè ligatu à i sforzi cuntinui di l'omu per capiscenu a geografia cambiante di u passatu geologicu. (JS Shelton: Geologia illustrata)
Un'altra indicazione di l'inundazione hè a prisenza di fossili marini in alta muntagna cum'è l'Himalaya, l'Alpi è l'Andi. Eccu alcuni esempi da i libri di i scientisti è i geologi:
Mentre viaghjava nantu à u Beagle, Darwin stessu truvò conchiglie fossilisate da l'altitudine nantu à i Monti Andini. Mostra chì, ciò chì hè avà una muntagna era una volta sottu à l'acqua. (Jerry A. Coyne: Miksi evoluutio on totta [Perchè l'evoluzione hè vera], p. 127)
Ci hè un mutivu per guardà attentamente a natura originale di e rocce in i catene di muntagna. Hè megliu vistu in l'Alpi, in l'Alpi di calce di u nordu, a zona chjamata Helvetia. Limestone hè u principale materiale di roccia. Quandu guardemu u scogliu quì nantu à i pendii ripidi o in cima di una muntagna - s'è no avemu avutu l'energia di cullà quì sopra - truveremu eventualmente resti d'animali fossili, fossili d'animali, in questu. Spessu sò assai dannati, ma hè pussibule di truvà pezzi ricunnisciuti. Tutti quelli fossili sò cunchiglia di calce o scheletri di criaturi marini. À mezu à elli ci sò ammoniti spirali-threaded, è soprattuttu assai di vongole doppia-shell. (…) U lettore puderia dumandà à questu puntu ciò chì significa chì i catene di muntagna cuntenenu tanti sedimenti, chì si ponu ancu truvà stratificati in u fondu di u mare. (p. 236 237 « Muuttuva maa », Pentti Eskola)
Harutaka Sakai da l'Università Giapponese in Kyushu hà dapoi parechji anni investigatu questi fossili marini in i Monti Himalayan. Ellu è u so gruppu anu listatu un aquarium sanu da u periodu Mesozoicu. Fragile gigli di mare, parenti di l'attuale ricci di mare è di e stelle marine, si trovanu in pareti di roccia più di trè chilometri sopra u livellu di u mari. Ammoniti, belemnite, coralli è plancton si trovanu cum'è fossili in i scogli di e muntagne (…) À una altitudine di dui chilometri, i geologhi anu trovu una traccia lasciata da u mare stessu. A so superficia di roccia ondulata currisponde à e forme chì restanu in a sabbia da l'onda d'acqua bassa. Ancu da a cima di l'Everest, si trovanu strisce gialli di calcariu, chì nascenu sottu à l'acqua da i resti di innumerevoli animali marini. ("Maapallo ihmeiden planetetta", p. 55)
Cumu ghjustificà l'esistenza di a vita nantu à a Terra per milioni d'anni ?
Dui cose sò stati risuscitati sopra chì sò usati per pruvà periodi di milioni d'anni: misurazioni di rocci radiuattivi è a rata di stratificazione. Hè statu trovu chì nimu d'elli pruvucatu i longhi periodi di tempu per esse vera. U prublema cù e misurazioni fatte nantu à e petre hè chì e petre completamente fresche cuntenenu digià elementi figliola è cusì vechje. Nemmenu i strati riferite à milioni d'anni perchè i beni umani, ancu i resti umani fossili, sò stati truvati in strati chì eranu cunsiderati antichi, è perchè ci hè evidenza oghje di l'accumulazione rapida di strati nantu à l'altri. Millioni d'anni sò faciuli à dumandà à a luce di questi fatti. Chì ci hè l'apparenza di a vita nantu à a terra? Ci hè ripetutamente dettu in i prugrammi di a natura, i libri di scola è in altrò chì a vita cumplessa esiste in a terra per centinaie di milioni d'anni. Vale a pena di fiducia in sta vista? In questu casu, avete da esse attenti à i seguenti punti:
Nimu pò cunnosce l'età di i fossili . Prima, l'attenzione deve esse pagata à i fossili. Sò l'unicu restu di una vita passata, è ùn avemu micca altru materiale dispunibule. Ma hè pussibule sapè da i fossili a so età esatta ? Hè pussibule di sapè chì un altru fossile hè significativamente più vechju o più ghjovanu cà un altru? A risposta hè chjara: hè impussibile di capisce questu. Se un fossile hè scavatu fora di a terra, per esempiu un osse di dinosauro o un fossili di trilobite, ùn ci hè micca un registru di a so età è quandu hè statu vivu nantu à a terra. Ùn pudemu micca detectà tali informazioni da ellu. Qualchese chì piglia un fossile pò nutà questu. (U stissu s'applica à, per esempiu, pitture rupestre. Certi circadori ponu suppone ch'elli sò decine di millaie d'anni, ma elli stessi ùn mostranu micca tali segni. Puderanu esse solu uni pochi di milla anni.) Malgradu tuttu, una supposizione basica in a teoria di l'evoluzione hè chì queste età ponu esse cunnisciute. Ancu s'è i fossili stessi ùn dicenu micca o mostranu alcuna infurmazione, assai evoluzionisti dicenu di sapè quandu anu campatu (a chjamata tavola di fossili indici). Pensanu chì anu una infurmazione precisa nantu à e tappe precise di ammoniti, trilobiti, dinosauri, mammiferi è altri organismi in a Terra, ancu s'ellu hè impussibile di inferisce qualcosa cusì da i fossili è i so abitati.
Ùn ci hè un omu nantu à sta Terra chì sapi abbastanza di rocci è fossili per pudè pruvà in ogni modu chì un tipu specificu di fossili hè veramente essenzialmente più vechju o più chjucu cà un altru tipu. In altri palori, ùn ci hè nimu chì puderia veramente pruvà chì un trilobite di u periodu Cambrianu hè più vechju chì un dinosauru di u Cretaceous o un mammiferu di u Terziariu. A geologia hè tuttu ma una scienza esatta. (12)
Quandu i fossili sò scavati fora di a terra, u listessu prublema si applica à i fossili di mammut è dinosauri. Cumu pò esse ghjustificatu a so diversa occorrenza nantu à a terra se i fossili di i dui sò cum'è in bona cundizione è vicinu à a superficia di a terra, cumu si trovanu spessu? Cumu qualcunu pò dichjarà chì un fossile di dinosauru hè 65 milioni d'anni più vechju di un mammut o di un fossili umanu se i dui sò in ugualmente boni cundizioni? A risposta hè chì nimu hà tali informazioni. Qualchidunu chì pretende altrimenti va à u latu di l'imaginazione. Allora perchè i scientisti atei credi chì un fossile di dinosauru hè almenu 65 milioni d'anni più vechju di un fossile mammut? U mutivu principale di questu hè u graficu di u tempu geologicu, chì hè statu preparatu in u 19u seculu, vale à dì assai prima chì u metudu di radiucarbonu o altri metudi di radiuattività hè statu inventatu, per esempiu. L'età di i fossili hè determinata nantu à a basa di stu graficu di u tempu, perchè si assume chì a teoria di Darwin hè curretta è chì diversi gruppi di spezie sò apparsu in a Terra in tempi diffirenti. Allora si crede chì a vita hà principiatu in u mare, cusì chì in prima ci era una cellula primitiva simplice, dopu apparsu l'animali di u fondu di u mari, dopu i pesci, dopu e rane chì campanu à a riva di l'acqua, dopu i rettili è infine l'acelli è i mammiferi. Si crede chì l'evoluzione hà prugressu in questu ordine, è a carta di u tempu geologicu hè stata fatta in u 19u seculu per questu scopu, chì ancu oghje determina l'interpretazioni di l'età di i fossili da i scientisti atei. Ùn anu micca altra ghjustificazione per l'età di i fossili. U graficu di u tempu geologicu hè cusì basatu annantu à l'idea di evoluzione graduale, chì hè una precondizione basica per a teoria di l'evoluzione. U prublema, però, hè chì nisuna evoluzione graduale ùn hè mai stata osservata in i fossili chì pruvucanu a tavola geologica curretta. Ancu u famosu ateu Richard Dawkins hà ammissu a listessa cosa in u so libru Sokea Kelloseppä (s. 240,241, The Blind Watchmaker): " Da Darwin, l'evuluzionisti anu sappiutu chì i fossili disposti in ordine cronologicu ùn sò micca una seria di picculi, appena. cambiamenti notevuli. " In listessu modu, u famosu paleontologu ateu Stephen Jay Gould hà dichjaratu: "Ùn vogliu micca in alcun modu sminuì a cumpetenza potenziale di a vista di l'evoluzione graduale. Vogliu solu rimarcà chì ùn hè mai statu "osservatu" in rocce ". (13). Chì pò esse cunclusu da quì sopra? Se ùn ci hè statu un sviluppu graduale, l'estimi di l'età di u graficu di u tempu geologicu è l'assunzione chì parechji gruppi di spezie sò apparsu nantu à a Terra in tempi diffirenti pò esse interrugati. Ùn ci hè micca una basa per una tale nozione. Invece, hè più ragiunate per suppone chì tutti i gruppi di spezie precedenti sò stati urigginariamenti nantu à a terra à u stessu tempu, ma solu in diversi compartimenti ecologichi, perchè alcuni sò stati animali marini, altri animali di terra, è altri in trà. Inoltre, alcune spezie, cum'è dinosauri è trilobiti, chì sò stati cunsiderati fossili indice, sò estinti. Ùn ci hè micca raghjone per crede chì certi spezie sò essenzialmente più vechji o più ghjovani cà l'altri. Nisuna cunclusione tali pò esse fatta nantu à a basa di fossili. I fossili viventi - urganismi chì anu da esse mortu milioni d'anni fà, ma chì sò stati trovati sempre vivi oghje - sò ancu a prova chì milioni d'anni ùn sò micca fiducia. Ci sò veramente centinaie di tali fossili. U museu di u scientist tedescu Dr Joachim Scheven hà più di 500 esempi di stu tipu di fossili viventi. Un esempiu hè ancu u coelacanth, chì si crede chì hè mortu 65 milioni d'anni fà, vale à dì à tempu à i dinosauri. Tuttavia, stu pesciu hè statu trovu vivu in i tempi muderni, allora induve hè stata piatta per 65 milioni d'anni ? Un'altra, è più prubabile, opzione hè chì ùn ci hè mai statu milioni di anni.
Perchè i dinosauri ùn campanu micca milioni d'anni fà ? I paragrafi precedenti anu indicatu chì ùn hè micca pussibule di sapè l'età esatta di i fossili. Ùn si pò micca pruvucà chì i fossili di trilobiti, dinosauri o mammut, per esempiu, sò diffirenti in età. Ùn ci hè micca una evidenza scientifica per questu, ma queste spezie pò avè campatu simultaneamente nantu à a terra, ma solu in diversi compartimenti ecologichi, cum'è ci sò ancu avà zoni marini, marsh, alti è muntagnoli cù i so animali è e piante. Chì ci hè a vita nantu à a terra per milioni d'anni, cum'è ci hè ripetutamente dettu in i prugrammi di natura o altre fonti? Stu prublema hè megliu avvicinatu per mezu di u metudu di radiucarbonu perchè pò misurà l'età di campioni organici. L'altri misurazioni per metudi radiuattivi sò generalmente fatti da rocci, ma u metudu di radiucarbonu pò esse usatu per fà misurazioni direttamente da i fossili. A mezza vita ufficiale di sta sustanza hè di 5730 anni, cusì ùn deve esse micca in tuttu dopu à 100 000 anni. Chì mostranu e misure ? E misurazioni sò state fatte per decennii è mostranu un puntu impurtante: u radiocarbonu (14 C) si trova in fossili di tutte l'età (da una scala evolutiva): fossili cambriani, dinosauri ( https://newgeology.us/presentation48.html ) è altri . urganismi chì sò stati cunsiderati antichi. Nè ùn hè statu trovu carbone manca di radiocarbon (Lowe, DC, Problemi assuciati cù l'usu di carbone cum'è fonte di materiale di fondo senza 14C, Radiocarbon 31(2):117-120,1989). E misurazioni dà apprussimatamente a listessa età per tutti i campioni, cusì hè ragiunate per crede chì tutti l'urganismi sò stati in a Terra à u stessu tempu, è ùn hè micca in modu di milioni d'anni da tandu. E i dinosauri ? U più grande dibattitu in questa zona hè nantu à i dinosauri. Sembranu interessà a ghjente, è da elli sò stati pruvati à ghjustificà milioni d'anni nantu à a terra. Sò evangelisti di l'evuluzionisti chì portanu quandu hè necessariu quandu si tratta di milioni d'anni. Ma, ma. Comu nutatu, a determinazione di l'età di i dinosauri hè basatu annantu à un graficu di u tempu geologicu compilatu in l'anni 1800, chì hè statu trovu sbagliatu parechje volte. Ùn ci hè micca evidenza scientifica chì i dinosauri sò più vechji chì, per esempiu, mammuths è altri animali estinti. Eccu uni pochi di osservazioni simplici chì suggerenu chì i dinosauri ùn sò micca estinti per milioni di anni fà è chì assai spezie muderni anu campatu à u stessu tempu.
• Spezie muderni anu campatu à u stessu tempu cù i dinosauri. I teorichi di l'evuluzioni sò constantemente parlanti di l'era di i dinosauri perchè, secondu a teoria di l'evoluzione, crèdenu chì parechji gruppi di animali apparsu nantu à a Terra in tempi diffirenti. Pensanu, per esempiu, chì l'acelli sò vinuti da i dinosauri, è dunque i dinosauri anu da esse apparsu in a terra prima di l'acelli. In listessu modu, pensanu chì i primi mammiferi ùn apparsu in a terra finu à a fine di l'era di i dinosauri. Tuttavia, u terminu era di dinosauri hè ingannatu perchè da i strati di dinosauri sò stati trovati esattamente a stessa spezia chì in i tempi muderni: tartaruga, coccodrillo, boa di re, scoiattolo, castor, tasso, riccio, squalo, beccu d'acqua, blatte, api, cozze, coralli, alligatori, caimani, uccelli muderni, mammiferi. Per esempiu, l'acelli sò creduti chì venenu da i dinosauri, ma i stessi uccelli sò stati truvati in i strati di dinosauri cum'è oghje: pappagalli, anatre, drakes, loons, flamingos, gufi, pinguini, shorebirds, albatros, cormorani è avocets. In u 2000, più di centu fossili diffirenti di l'uccelli muderni eranu stati registrati da strati di u Cretaceu. Di sti scuperti, sò stati cuntatu, per esempiu, in u libru di Carl Werner "Living Fossils". Per 14 anni, hà fattu ricerca nantu à i fossili di l'epica di u dinosauru, hà cunnisciutu a literatura prufessiunale paleontologica, è hà visitatu 60 musei di scienze naturali in u mondu, pigliendu circa 60 000 ritratti. Dr Werner hà dettu:"I musei ùn mostranu micca questi fossili d'uccelli muderni, nè disegnali in l'imaghjini chì rapprisentanu l'ambienti di dinosauri. Hè sbagliatu. In fondu, ogni volta chì un T. Rex o Triceratops hè raffiguratu in una mostra di u museu, anatre, loons, flamingos, o qualcuni. di sti altri uccelli muderni chì sò stati truvati in i stessi strati cù i dinosauri anu da esse ancu rapprisintatu. Ma questu ùn succede micca. Ùn aghju mai vistu un anatra cù un dinosauru in un museu di storia naturale, avete? Un gufo? pappagallo?" Chì pò esse deduce da quì sopra? L'uccelli anu campatu à u stessu tempu cù i dinosauri, è ùn ci hè micca raghjone per crede chì da questu seria decine di milioni d'anni. E mammiferi ? Sicondu alcune stime, almenu 432 spezie di mammiferi sò stati trovati chì coexistanu cù i dinosauri ( Kielan-Jaworowska, Z., Kielan, Cifelli, RL, è Luo, ZX, Mammiferi di l'Età di Dinosauri: Origini, Evoluzione è Struttura, Columbia). University Press, NY, 2004) . In listessu modu, l'osse di dinosauri sò stati truvati trà l'osse chì s'assumiglia à l'osse di cavallu, vacca è pecura (Anderson, A., Tourism falls victim to tyrannosaurus, Nature, 1989, 338, 289 / Dinosaurus pò esse mortu tranquillamente dopu tuttu, 1984, New Scientist, 104, 9.) , dunque i dinosauri è i mammiferi anu campatu à u stessu tempu. In più, in una video entrevista cù Carl Werner, u curatore di u Museu di Preistoria di l'Utah, u duttore Donald Burge, hà spiegatu: " Truvemu fossili di mammiferi in quasi tutti i nostri scavi di dinosauri. Avemu deci tunnillati di argilla bentonita chì cuntene fossili di mammiferi, è simu in un prucessu di dà à altri circadori. Micca perchè ùn li truveremu micca impurtanti, ma perchè a vita hè corta, è ùn sò micca specializatu in mammiferi : sò specializatu in rettili è dinosauri ». Sti tipi d'osservazioni mostranu chì e spezie di tutti i gruppi d'animali anu campatu simultaneamente in tutti i tempi, ma solu in diversi compartimenti ecologichi. Alcune di e spezie, cum'è i dinosauri, sò estinti. Ancu oghje, e spezie sò mori.
• I tessuti molli riferenu à brevi periodi di tempu . Hè statu dichjaratu prima chì a datazione di i dinosauri hè basatu principarmenti nantu à un graficu di u tempu geologicu di u 19u seculu in u quale i dinosauri sò stati estinti 65 milioni d'anni fà. Ma una tale cunclusione pò esse tirata da i fossili di dinosauri stessi? Indicanu l'età di 65 milioni ? A risposta diretta hè: ùn indicanu micca. Piuttostu, parechji fossili di dinosauri suggerenu chì ùn pò esse milioni d'anni da ch'elli si sò estinti. Hè perchè hè cumuni di truvà tessuti molli in fossili di dinosauri. Per esempiu, Yle Uutiset hà infurmatu u 5 di dicembre di u 2007: "I musculi di dinosauri è a pelle sò stati truvati in l'USA". Sta nutizia ùn hè micca l'unica di u so tipu, ma ci sò numerosi nutizie è osservazioni simili. Sicondu un rapportu di ricerca, i tessuti molli pò esse stati isolati da circa ogni seconda osse di dinosauru Jurassic (145,5 à 199,6 milioni d'anni fà) (Molti fossili di dinosauri puderianu avè tissutu molle à l'internu, 28 ottobre 2010, news.nationalgeographic.com/news/2006/02/0221_060221_dino_tissue_2.html.) . I fossili di dinosauri ben conservati sò un grande misteru si sò 65 milioni d'anni. Contenenu sustanzi chì ùn deve micca sopravvive in a natura per centinaie di millaie d'anni, per ùn dì micca milioni d'anni. Hè statu trovu, per esempiu, cellule di sangue [Morell, V., Dino DNA: The Hunt and the Hype, Science 261 (5118): 160-162, 1993], vini sanguini, emoglobina, DNA [Sarfati, J. DNA and bone cells. trovu in dinosaur bone, J. Creation (1): 10-12, 2013; creation.com/dino-dna, 11 dicembre 2012] , radiocarbon (https://newgeology.us/presentation48.html) , è proteini fragili cum'è u collagene, l'albumina è l'osteocalcina. Sti sustanzi ùn deve esse prisenti, perchè i microbi assai prestu scumpientu tutti i tessuti molli. I fossili di dinosauri ponu ancu odore di putrefa. Jack Horner, un scientist chì crede in a teoria di l'evoluzione, hà dichjaratu annantu à un grande situ di scuperta di fossili di dinosauri chì "tutti l'ossi in Hell Creek puzzanu". Cumu l'osse ponu odore dopu decine di milioni d'anni? S'elli fussinu cusì vechji, di sicuru, tuttu l'odore li avaria lasciatu ormai. Chì duveranu fà i circadori ? Saria megliu abbandunà u graficu di u tempu geologicu elaboratu in u 19u seculu è fucalizza direttamente nantu à i fossili. S'ellu ci sò sempre tessuti molli, proteini, DNA è radiucarbonu lasciati in elli, ùn pò esse una quistione di milioni d'anni. A prisenza di sti sustanziali in i fossili indica brevi periodi. Quessi sò boni metrichi per a stima di l'età di i fossili.
• Descrizzione di dragoni. Parechje dicenu chì l'omu ùn hà micca campatu à u stessu tempu cù i dinosauri. Tuttavia, ci sò decine di referenze à i dragoni in a tradizione umana. U nome di dinosauru hè statu inventatu da u cuntimpuraniu di Darwin, Richard Owen, in u 1841, ma di i dragoni sò stati dichjarati per seculi. Eccu alcuni cumenti nantu à questu tema:
I dragoni in leggende sò, stranamente, cum'è animali veri chì campavanu in u passatu. S'assumiglia à grandi rèttili (dinosauri) chì guvernavanu a terra assai prima chì l'omu hè suppostu chì hè apparsu. I dragoni eranu generalmente cunsiderati cattivi è distruttivi. Ogni nazione si riferisce à elli in a so mitulugia. ( L'Enciclopedia di u Libru Mundiale, Vol. 5, 1973, s. 265)
Dapoi u principiu di a storia arregistrata, i dragoni sò apparsu in ogni locu: in i primi cunti assiri è babiloniani di u sviluppu di a civilizazione, in a storia ebraica di l'Anticu Testamentu, in i vechji testi di Cina è Giappone, in a mitulugia di Grecia, Roma. è i primi cristiani, in e metafore di l'America antica, in i miti di l'Africa è l'India. Hè difficiuli di truvà una sucità chì ùn hà micca inclusu i dragoni in a so storia legendaria ... Aristòtele, Plinio è altri scrittori di u periodu classicu dichjaranu chì i stori di dragoni eranu basati nantu à u fattu è micca l'imaginazione. (14)
A Bibbia cita ancu u nome di u dragone parechje volte (per esempiu Job 30:29: Sò un fratellu di dragoni, è un cumpagnu di i civette). In questu sensu, un cumentu interessante nantu à u sughjettu pò esse truvatu da u scientist ateu Stephen Jay Gould. Hà nutatu chì quandu u libru di Job parla di Behemoth, l'unicu animali à quale sta descrizzione si adatta hè u dinosauru ( Pandans Tumme , s. 221, Ordfrontsförlag, 1987). Cum'è evoluzionistu, hà cridutu chì l'autore di u libru di Job deve avè avutu a so cunniscenza di i fossili scuperti. Tuttavia, questu unu di i libri più antichi in a Bibbia si riferisce chjaramente à un animale vivente (Job 40:15 Eccu avà u behemoth, chì aghju fattu cun voi; manghja l'erba cum'è un boe...). I dragoni appariscenu ancu in l'arti (www.dinoglyphs.fi). L'imaghjini di i dragoni sò stati registrati, per esempiu, nantu à i scudi di guerra (Sutton Hoo) è l'ornamenti murali di e chjese (per esempiu, SS Mary and Hardulph, England). À a porta di Ishtar in l'antica cità di Babilonia, in più di toru è leoni, i dragoni sò raffigurati. In i primi sigilli di cilindru Mesopotamian, dragoni cù coda quasi finu à u collu apparsu (Moortgat, A., L'arti di l'antica Mesopotamia, Phaidon Press, London 1969, pp. 1,9,10 è Plate A.). U libru di Vance Nelson Dire Dragonsdice più esempi. Ciò chì hè rimarchevule in questu libru hè chì presenta vechji opere d'arte nantu à i dragoni / dinosauri, è ancu disegni elaborati da l'evoluzionisti muderni stessi basati nantu à l'ossi di dinosauri. I lettori stessi ponu paragunà a similitudine di vechji opere d'arti, è ancu i disegni fatti nantu à a basa di l'ossi. A so similitudine hè abbastanza evidenti. Chì ci hè u zodiacu cinese? Un bon esempiu di cumu i dinosauri puderanu esse veramente dragoni hè questu horoscope, chì hè cunnisciutu per esse seculi. Allora quandu u zodiacu cinese hè basatu annantu à 12 segni d'animali chì ripetenu in cicli di 12 anni, ci sò 12 animali implicati. 11 di elli sò familiari ancu in i tempi muderni: ratu, bue, tigre, lepre, serpente, cavallu, pecura, scimmia, gallu, cane è porcu.. Invece, l'animali 12th hè un dragone, chì ùn esiste micca oghje. Una bona quistione hè chì se l'animali 11 sò stati animali veri, perchè u dragone seria una eccezzioni è una criatura mitica? Ùn hè micca più ragiunate di suppone chì una volta hà campatu à u listessu tempu cù l'omu, ma hè sparitu cum'è tanti altri animali ? Hè bonu di ricurdà dinò chì u terminu dinosauru hè statu inventatu solu in u 19u seculu da Richard Owen. Prima di questu, u nome di dragu era usatu per seculi.
Cumu ghjustificà a teoria di l'evoluzione?
A teoria di l'evoluzione hè u cuntrariu cumpletu di u travagliu di creazione di Diu. Sta tiurìa, pruposta da Darwin, assume chì tuttu principia cù una piccula cellula staminale, chì poi si sviluppò annantu à milioni d'anni in forme sempre più cumplesse. Ma hè vera a teoria di Darwin ? Pò esse pruvatu à traversu evidenza pratica. Eccu alcuni punti chjave.
1. A nascita di a vita per ellu stessu ùn hè statu pruvata . Prima chì a vita pò evoluzione, deve esse. Ma quì hè u primu prublema di a teoria di Darwin. Tutta a tiurìa ùn manca u so fundamentu, postu chì a vita ùn pò nasce da sè stessu, cum'è digià nutatu prima. Solu a vita pò purtà à a vita, è ùn hè statu trovu eccezzioni à sta regula. Stu prublema hè scontru s'è unu aderisce à un mudellu atheistic di spiegazione da u principiu à a fine.
2. U radiocarbonu disprova i pinsamenti di longu periodi di tempu . Un altru prublema hè chì u radiucarbonu hè presente in i fossili è u carbone di tutte l'epica, chì sò stati cunsiderati milioni di anni (Lowe, DC, Problemi assuciati cù l'usu di carbone cum'è fonte di materiale di fondo senza 14C, Radiocarbon 31 (2): 117 -120, 1989). A prisenza di u radiucarbonu si riferisce solu à millaie d'anni, vale à dì chì ùn ci hè più tempu per u sviluppu assulutu. Questu hè un grande prublema per a teoria di Darwin perchè l'evuluzionisti credi in a necessità di milioni di anni.
3. L'esplosione cambriana disprova l'evoluzione . Nanzu hè statu dichjaratu chì l'esplosione chjamata Cambriana disproves l'arbre di l'evoluzione (l'assunzione chì a cellula staminale simplice hè diventata più è più novi forme di vita). O questu arbulu hè a testa in giru. I dati fossili mostranu chì da u principiu, a cumplessità è a ricchezza di spezie eranu implicati. Questu si mette in u mudellu di creazione.
4. Nisun sensi è organi semi-sviluppati . Se a teoria di l'evoluzione era vera, ci deve esse milioni di sensi, mani, pedi, o altri principii di e parti di u corpu in a natura. Invece, sti parti di u corpu sò pronti è funziunali. Ancu Richard Dawkins, un ateu ben cunnisciutu, ammette chì ogni spezia è ogni organu in ogni spezia chì hè statu studiatu finu à avà hè bonu per ciò chì faci. Una tale osservazione si mette male in a teoria di l'evoluzione, ma bè in u mudellu di creazione:
A realità basatu annantu à l'osservazioni hè chì ogni spezia è ogni organu in una spezia chì finu à avà hè stata esaminata hè bona in ciò chì face. L'ale nantu à l'acelli, l'api è i pipistrelli sò boni per vola. L'ochji sò boni à vede. E foglie sò boni à a fotosintesi. Vivemu in un pianeta, induve simu circundati da forse deci milioni di spezie, chì tutti indipindenu indipindentamente una forte illusione di design apparente. Ogni spezia si mette bè in u so stilu di vita speciale. (15)
In u so cummentariu precedente, Dawkins ricunnosce indirettamente l'esistenza di u disignu intelligente, ancu s'ellu nega deliberatamente. Tuttavia, l'evidenza suggerisce chjaramente l'esistenza di un disignu intelligente. A quistione pertinente hè; Funziona ? Questu hè, se tuttu u travagliu, hè una materia di una struttura funziunale è un disignu intelligente, è a struttura ùn puderia micca esse sviluppata da sè stessu. Hè stranu chì quandu ci hè una statua di u footballer Jari Litmanen in Lahti, per esempiu, tutti l'atei ammettenu u disignu intelligente daretu à questu. Ùn crèdenu micca chì sta statua hè nata da elli, ma crede in u disignu intelligente in u so prucessu di nascita. In ogni casu, pruibiscenu u disignu intelligente in esseri viventi chì sò parechje volte più cumplessi è chì ponu spustà, multiplicà, manghjà, innamurà è sente altre emozioni. Questu ùn hè micca un ragiunamentu assai logicu.
5. I fossili disprovanu l'evoluzione . Hè digià statu nutatu chì ùn ci hè micca un sviluppu graduali in i fossili. Stephen Jay Gould, frà altri, hà dichjaratu: "Ùn vogliu micca in alcun modu sminuì a cumpetenza potenziale di a visione di l'evoluzione graduale. Vogliu solu rimarcà chì ùn hè mai statu "osservatu" in rocce ". (16). In listessu modu, parechji altri paleontologi principali anu ammissu chì l'evoluzione graduali ùn hè micca evidenti in i fossili, ancu s'ellu hè una premessa basica di a teoria di Darwin. L'argumentu chì u registru fossili hè incompletu ùn pò più esse invucatu ancu. Ùn hè più cusì, perchè almenu centu milioni di fossili sò stati scavati da a terra. Se ùn ci hè micca un sviluppu graduali o forme intermediate in questu materiale, nè in u materiale lasciatu in terra. I seguenti cumenti mostranu cumu mancanu e forme intermedie:
Hè stranu chì e lacune in u materiale fossili sò cunsistenti in una certa manera: i fossili sò mancanti da tutti i lochi impurtanti. (Francis Hitching, U collu di a giraffa , 1982, p. 19)
Ùn importa micca quantu in u passatu andemu in a seria di i fossili di quelli animali chì anu campatu prima nantu à a terra, ùn pudemu micca truvà mancu una traccia di forme animali chì sarianu formi intermedi trà i grandi gruppi è i fila... I più grandi gruppi. di u regnu animali ùn si fusione in l'altri. Sò è sò stati listessi da u principiu ... Nè un animali chì ùn pudia esse stabilitu in u so propiu filu o un grande gruppu hè statu trovu da i primi tipi di roccia stratificata ... Questa mancanza perfetta di formi intermedi trà i grandi gruppi. di l'animali ponu esse interpretati in una sola manera... S'è no simu disposti à piglià i fatti cum'è sò, avemu da crede chì ùn ci hè mai statu tali forme intermediate; in altri palori, sti grandi gruppi anu avutu a listessa relazione trà di l'altri dapoi u principiu.(Austin H. Clark, The New Evolution, p. 189)
Chì pò esse deduce da quì sopra? Duvemu ricusà a teoria di Darwin nantu à a basa di i fossili, cum'è Darwin stessu hà dichjaratu nantu à a basa di i dati fossili truvati à l'epica : « Quelli chì credenu chì a narrativa geologica hè più o menu cumpleta, di sicuru ricuserà a mo teoria » (17) . ).
6. A selezzione naturali è l'allevu ùn creanu nunda di novu . In u so libru On the Origin of Species, Darwin hà purtatu l'idea chì a selezzione naturale hè daretu à l'evoluzione. Aduprà cum'è un esempiu a scelta fatta da l'omu, vale à dì l'allevamentu, è cumu si pò influenzà l'apparenza di l'animali attraversu. In ogni casu, u prublema cù a selezzione naturali è a selezzione umana hè chì ùn creanu micca qualcosa di novu. Iddi sceglie solu da ciò chì esiste digià, vale à dì, u vechju . Certi tratti ponu esse accentuati è sopravvive, ma ùn hè micca solu sopravvivenza chì genera nova infurmazione. Un urganismu chì esiste ùn pò più cambià in un altru. In listessu modu, a variazione si trova, ma solu in certi limiti. Questu hè pussibule perchè l'animali è e piante sò preprogrammati cù a pussibilità di mudificazione è ripruduzzione. Per esempiu, a ripruduzzione pò influenzà a durata di i gammi di un cane o a dimensione è a cumpusizioni di e piante, ma in un certu puntu vi truverete un limitu è ùn andate micca oltre. Nisuna spezia nova hè emergente è ùn ci sò micca signali di nova infurmazione.
L'allevatori di solitu scopre chì dopu à uni pochi di generazioni di raffinamentu, un limitu estremu hè righjuntu: l'avanzamentu fora di questu puntu ùn hè micca pussibule, è ùn sò micca stati creati novi spezii. (…) Dunque, i testi di ripruduzzione annullanu a teoria di l'evoluzione invece di sustene. (On Call, 3.7.1972, p. 8,9)
Un altru prublema hè l'impoverimentu geneticu. Cum'è a mudificazione è l'adattazione, una parte di u riccu patrimoniu geneticu chì avianu i primi antenati hè persu. U più urganismi spicializati, per esempiu per via di ripruduzzione o differenziazione geografica, menu ci hè spaziu per a variazione in u futuru. U trenu evolutivu va in a direzzione sbagliata u più tempu ci vole. U patrimoniu geneticu hè impoveritu, ma ùn ci hè micca una nova spezia basica.
7. Mutazioni ùn pruduce novi infurmazione è novi tipi di organu s. In quantu à l'evoluzione, l'evuluzionisti anu ragiò chì succede. Hè solu una questione di ciò chì si intende per evoluzione. S'ellu hè una quistione di variazione ordinaria è adattazione, l'evuluzionisti sò abbastanza ghjustu chì hè osservatu. Ci sò boni esempi di questu in a literatura di l'evuluzionisti. Invece, a teoria di a cellula primordiale à l'omu hè una idea micca pruvata chì ùn hè mai stata osservata in a natura muderna o fossili. Malgradu tuttu, l'evuluzionisti cercanu di truvà un mecanismu chì spiegà u sviluppu da una cellula primitiva simplice à forme cumplesse. Hanu utilizatu mutazioni per aiutà cù questu. Tuttavia, e mutazioni portanu in a direzzione opposta in quantu à u sviluppu. Degeneranu, vale à dì piglianu u sviluppu in u corsu. S'elli avianu a mossa u sviluppu avanti, circadori avissi a mustrà migghiara di esempi di mutazioni infurmazione-aumentà è u sviluppu upward, ma issu ùn hè statu pussibule. I cambiamenti si verificanu - ali è membri deformati, perdita di pigmentu ... - ma ùn sò micca osservati esempi chjaru di un aumentu di l'infurmazioni. Per d 'altra banda, hè stata truvata attraversu esperimenti di mutazione chì i mutanti sò principalmente creati chì esistenu prima. Mutazioni simili sò ripetuti una volta è più in l'esperimenti. Di sicuru, hè veru chì certi mutazioni ponu esse utili in, per esempiu, un ambiente tossicu o un ambiente cù assai antibiotici, ma quandu e cundizioni tornanu à u normale, l'individui cù a mutazione ùn sò micca sopravvive in cundizioni normali. Un esempiu hè l'anemia falciforme. E persone cun sta mutazione ponu fà bè in i zoni di malaria, ma hè una malatia seria in una zona non-malaria. Se sta mutazione hè ereditata da i dui genitori, a malatia hè fatale. In listessu modu, i pesci chì perdenu l'ochji per via di a mutazione ponu sopravvive in grotte scure, ma micca in cundizioni normali. O scarabeci chì anu persu l'ale per via di a mutazione ponu gestisce l'isuli ventu perchè ùn volanu micca in u mare cusì facilmente, ma in altrò sò in prublemi. Diversi circadori familiarizati cù l'area negà ancu chì e mutazioni pruvucanu cambiamenti à grande scala o creanu novi. Questu hè statu dimustratu per esempiu da decennii di esperimenti di mutazione cù mosche di banana è batteri. Eccu alcuni cumenti da i circadori nantu à u sughjettu:
Ancu s'è migghiara di mutazioni sò stati esaminati in u nostru tempu, ùn avemu micca truvatu un casu chjaru in quale a mutazione avissi cambiatu un animale in un più cumplessu, hà pruduttu una nova struttura, o ancu pruvucatu una adattazione prufonda è nova. (RD Clark, Darwin: Prima è dopu , p. 131)
E mutazioni chì sapemu - chì sò pensati per esse rispunsevuli di a creazione di u mondu vivu - sò generalmente o pèrdite di un organu, sparizioni (perdita di pigmentu, perdita di un appendice), o reduplicazioni di un organu esistenti. In nisun casu ùn creanu qualcosa veramente novu o individuale à u sistema urgànicu, qualcosa chì puderia esse cunsideratu cum'è a basa di un novu organu o cum'è u principiu di una nova funzione. (Jean Rostand, U Libru di l'Evuluzione Orion , 1961, p. 79)
Ci vole à capisce chì i scientisti anu una reta assai responsiva è larga per a deteczione di mutazioni chì aumentanu l'infurmazioni. A maiò parte di i geneticisti mantenenu l'ochji aperti per elli. - - Tuttavia, ùn sò micca cunvinta chì ci hè ancu un esempiu evidenti di una mutazione chì avaria senza dubbitu creatu infurmazione. (Sanford, J., Entropia genetica è u misteru di u genoma, Ivan Press, New York, p. 17).
A cunclusione hè chì e mutazioni ùn ponu esse u mutore di l'evoluzione, nè a selezzione naturali, perchè nè crea a nova infurmazione è e novi strutture cumplessi richieste da a teoria "da a cellula primordiale à l'omu". Tutte e descrizzioni in a literatura evoluzione sò boni esempii, ma solu esempi di variazioni è adattazione cum'è a resistenza bacteriana, variazioni di a dimensione di u beccu d'uccelli, resistenza di l'insetti à l'insecticidi, cambiamenti in u ritmu di crescita di pesci causati da a pesca eccessiva, culori scuri è chiari di moth peppered è cambiamenti. per via di e barriere geografiche. Tutti questi sò esempi di cumu una pupulazione risponde à i cambiamenti in l'ambiente, ma l'spezie basi sò sempre listessi è ùn cambianu micca in altri. I batteri restanu cum'è batteri, i cani cum'è i cani, i misgi cum'è i misgi, ecc. Hè nutate chì in u so libru On the Origin of Species , Darwin ùn hà micca prisentatu ancu esempi di cambiamenti di spezie, ma solu esempi di variazione è adattazione in i gruppi basi. Sò boni esempi, ma micca più. Ùn prova micca "da a cellula primordiale à l'omu" - teoria vera. Darwin stessu hà dichjaratu in una lettera: "Sò veramente stancu di dì à e persone chì ùn dite micca avè alcuna evidenza diretta di una spezia chì hè cambiata in un'altra spezia è chì crede chì sta vista hè curretta principalmente perchè tanti fenomeni ponu esse raggruppati è spiegati. basatu annantu à questu » (18). In listessu modu, a citazione seguente dice chì in u libru di Darwin On the Origin of Species ùn ci sò micca esempi veri di cambiamenti di spezie:
"Hè abbastanza ironicu chì un libru chì hè diventatu famosu per spiegà l'urìgine di e spezie ùn spiegà micca in ogni modu". (Christopher Booker, columnista di u Times chì si riferisce à l'opus magnum di Darwin, On the Origin of Species) (19)
Cumu ghjustificà a discendenza di l'omu da esseri simili à scimmie?
A premessa basica di l'evoluzione hè chì tutte e spezie attuali anu a listessa forma staminali: una cellula staminale simplice. U stessu passa per l'omu mudernu. L'evuluzionisti insegnanu chì avemu vinutu da a listessa cellula primordiale, chì hà evolutu prima in forme di vita marina è, cum'è un passu finali, prima di l'omu in antenati umani muderni simili à simi. Hè cusì chì l'evuluzionisti credi, ancu s'ellu ùn si pò vede micca una evoluzione graduale in i fossili. Ma hè vera a cunniscenza evoluzionista di l'origine umana? Evidemu dui motivi impurtanti chì suggerenu u cuntrariu:
I resti di l'omu mudernu in i vechji strati disprovanu l'evoluzione . U primu mutivu hè simplice è hè chì i resti chjaru di l'omu mudernu sò stati truvati in almenu strati vechji o più vechji cum'è i resti di i so supposti antenati, ancu cusì chì i resti umani muderni sò prisenti in strati più vechji più di i so supposti antenati. I resti chjaru è e cose di l'omu mudernu sò ancu stati truvati in strati di carbone chì sò stati cunsiderati centinaie di milioni d'anni. Chì significà questu? Significa chì l'omu mudernu hè apparsu almenu à u stessu tempu nantu à a terra o ancu prima di i so supposti antenati. Ùn pò micca esse pussibule perchè a prole ùn pò mai esse vivu prima di i so antenati. Eccu una contraddizioni evidenti chì refuta l'esplicazione evoluzionistica di l'origine umana. I seguenti citazioni vi dicenu più nantu à questu. I scientisti famosi ricunnoscenu quantu chjaramente i resti chì appartenenu à l'omu mudernu sò stati ripetutamente truvati in strati antichi, ma sò stati rifiutati perchè sò stati troppu muderni in qualità. Decine di scuperte simili sò state fatte:
LBS Leakey: "Ùn aghju micca dubbitu chì i resti umani chì appartenenu à queste culture [Acheul è Chelles] sò stati truvati parechje volte (...) ma o ùn sò micca stati identificati cum'è tali o sò stati rifiutati perchè eranu i Homo sapiens , è dunque ùn pudianu esse cunsideratu cum'è vechji. (20)
RS Lull: … Tali resti di scheletri sò apparsu sempre è torna. (…) Qualchidunu d'elli, ancu s'ellu risponde à l'altri requisiti di a vechja - esse intarrati in vechji strati, apparizione di resti animali trà elli è u stessu gradu di fossilizazione, etc. - ùn sò micca abbastanza per suddisfà i bisogni di l'antropologia fisica, perchè nimu di elli ùn anu micca caratteristiche di u corpu chì l'Indiani americani ùn avianu micca oghje ". (21)
Si l'évolution de l'homme était vraie, les fossiles seraient placés sur une ligne temporelle à partir du singe du Sud, à travers une certaine forme d' Homo habilis , Homo erectus et les premiers Homo sapiens , et enfin jusqu'à l'Homo sapiens moderne.(chì simu noi, chì simu grandi è belli). Invece, i fossili seranu posti quì è quì senza un ordine evolutivu chjaru. Ancu s'è i studienti anu utilizatu a datazione è a classificazione di l'evuluzionisti stessi, hè diventatu chjaru per elli chì u materiale fossili annulla l'evoluzione di l'omu. Ogni lezioni o serie di cunferenze da mè ùn saria micca impressiunanti cum'è un studiu chì i studienti anu fattu stessi. Nunda di ciò ch'e pudia dì averia avutu un effettu cusì grande nantu à i studienti cum'è a verità nuda nantu à u materiale fossili umanu stessu. (22)
In i fossili solu dui gruppi: scimmie ordinarie è umani muderni . Cum'è dichjaratu, a premessa basica di a tiurìa di l'evoluzione hè chì l'omu hè vinutu da esseri simili à scimmia, cusì chì in u cursu di a storia l'esseri umani più cumplessi sò ghjunti à a terra. Questa nuzione era l'assunzione di Darwin è i so cuntimpuranii, ancu s'è pocu era statu trovu di supponi antenati umani in u 19u seculu. Darwin è i so associati eranu solu in a credenza è l'aspettativa chì si trovanu dopu in a terra. A stessa credenza prevale in a ricerca d'oghje di fossili umani. Perchè a ghjente hà a fede in a teoria di l'evoluzione, cercanu i supposti antenati di l'omu. A fede influenza tuttu ciò chì facenu. O s'ellu ùn avianu micca fede in l'evoluzione umana da l'antenati simi, a so motivazione ùn saria micca abbastanza per circà. Chì sò i scuperti revelati? Ùn adulanu micca i sustenitori di a teoria di l'evoluzione. Ùn sò micca d'accordu annantu à quasi ogni scuperta, è in più, una caratteristica chjara pò esse osservata in i scuperti: à a fine, ci sò solu dui gruppi: esseri chjaramente simi è l'omu ordinariu. Sta divisione prucede in tale manera chì e scimmie miridiunali (Australopithecus) sò, cum'è u nome implica, scimmie cumuni, cum'è Ardi, chì a dimensione di u cervellu hè più chjuca di quella di e scimmie miridiunali. (Homo Habilis hè una classa ambigua chì pò esse una mistura di diversi gruppi. Qualchidunu di e so caratteristiche suggerenu chì era ancu più ape-like ch'è scimmia miridiunali). Invece, l'Homo Erectus è l'omu di Neanderthal, chì sò assai simili à l'altri, sò persone ordinarie. Perchè una tale divisione in solu dui categurie? Diversi scentifichi stessi anu ammissu chì i scimi miridiunali ùn ponu micca esse antenati umani, ma chì hè una scimmia ordinaria, una spezia estinta. Sta cunclusione hè stata ghjunta perchè u so fisicu hè assai simi è a dimensione di u cervellu hè solu un terzu di a dimensione di u cervellu di l'omu mudernu. Eccu un paru di cumenti:
Quandu si compara u craniu di un omu è un antropoide, u craniu di un Australopithecus s'assumiglia chjaramente più u craniu di un antropoide. Riclamà altrimenti seria u listessu chì affirmà chì u neru hè biancu. (23)
E nostre scuperte ùn lascianu pocu dubbitu chì (…) l' Australopithecus ùn s'assumiglia micca à l' Homo sapiens ; invece, s'assumiglia à i guenoni muderni è antropoidi. (24)
E l'Homo erectus è l'omu di Neanderthal, chì sò assai simili l'un à l'altru è chì a dimensione di u cervellu è u fisicu sò cumplettamente reminiscenti di l'omu mudernu? Evidenza abbastanza di l'umanità di i dui hè statu trovu oghje. L'Homo erectus hà sappiutu impegnà in a navigazione è hà ancu fattu arnesi per chì l'evoluzionistu Dr Alan Thorne hà dichjaratu prima di u 1993: "Ùn sò micca Homo erectus (in altri palori, ùn deve micca esse chjamatu da questu nome). Sò umani ". (L'Australian, 19 August 1993). In listessu modu, i scientisti cuntempuranei sò diventati sempri più inclinati à a vista chì l'omu di Neanderthal pò esse cunsideratu un veru omu. In più di a struttura di u corpu, i mutivi sò numerosi scuperti culturali è novi studii di DNA.(Donald Johnson / James Shreeve: Lucy's Child, p. 49). Trà i ricercatori chì anu prupostu l'inclusione di l'Homo erectus è Neandertal in a classa Homo sapiens sò per esempiu Milford Wolpoff. Ciò chì face sta dichjarazione di un paleontologu evoluzione significativu hè chì si dice chì hà vistu più di qualcunu u materiale fossili originale di l'ominidi. In listessu modu, Bernard Wood, chì hè statu cunsideratu cum'è l'autorità di punta nantu à pedigree evoluzione, è M. Collard anu dichjaratu chì parechji ominidi putativi sò quasi interamente simili à l'omu o quasi tutta a scimmia meridionale (Science 284 (5411): 65-71, 1999). Chì pò esse deduce da quì sopra? Hè inutile di parlà di l'omu scimmia, perchè in realtà ci sò stati solu umani è scimmie. Ci sò solu sti dui gruppi, cum'è parechji circadori principali in questa zona anu dichjaratu. Per d 'altra banda, quandu si tratta di l'apparenza di l'omu nantu à a terra, ùn ci hè nisuna ragione sicura per chì l'omu sia apparsu in a terra prima di ciò chì a Bibbia mostra, vale à dì circa 6 000 anni fà. Perchè cusì ? U mutivu hè chì ùn ci hè micca evidenza definitu per periodi di tempu più longu. A storia cunnisciuta in realtà data solu 4000-5000 anni, quandu di colpu è simultaneamente cose cum'è scrittura, custruzzione, cità, agricultura, cultura, matematica cumplessa, ceramica, fabbricazione di arnesi è altre cose chì sò cunsiderate caratteristiche di l'omu apparsu. Parechje evoluzionisti piace à parlà di u tempu preistoricu è storicu, ma ùn ci hè micca una evidenza decente chì u tempu preistoricu esiste, per esempiu, da 10 000 à 20 000 anni fà, perchè l'edificazioni è e cose citate sopra ùn sò micca cunnisciuti cun certezza da quellu tempu. Inoltre, hè assai stranu chì l'omu avia evolutu un paru di millioni d'anni fà, ma a so cultura hà subitu sbulicatu in u mondu uni pochi millenni fà. Una spiegazione megliu hè chì l'omu esiste solu per uni pochi millennii, è dunque edifizii, cità, cumpetenze di lingua è cultura sò emersi solu in quellu tempu, cum'è u libru di Genesi mostra.
Ùn stà fora di u regnu di Diu !
Infine, bonu lettore! Diu ti hà amatu è ti vole à u so regnu eternu. Ancu s'è vo avete statu un mocker è avversu di Diu, Diu hà un bonu pianu per voi. Capisce i seguenti versi chì parlanu di l'amore di Diu per e persone. Dicenu cumu Ghjesù hè ghjuntu in u mondu per chì tutti puderanu riceve a vita eterna è u pirdunu di i piccati. Ogni persona in u mondu pò sperimentà questu:
- (Ghjuvanni 3:16) Perchè Diu hà tantu amatu u mondu, chì hà datu u so Figliolu unigenitu, chì quellu chì crede in ellu ùn perisca, ma hà a vita eterna.
- (1 Ghjuvanni 4:10) Eccu l'amore, micca chì avemu amatu à Diu, ma chì ellu ci hà amatu, è hà mandatu u so Figliolu per esse a propiziazione per i nostri peccati.
Ma una persona uttene una cunnessione cù Diu è u pirdunu di i peccati automaticamente? Innò, l'omu deve vultà à Diu cunfessu i so piccati. Parechje pò avè solu una fede in a quale tenenu vera tuttu ciò chì hè scrittu in a Bibbia, ma ùn anu mai fattu stu passu in u quale si turnanu à Diu è rendenu a so vita sana à Diu. Un bon esempiu di pentimentu hè l'insignamentu di Ghjesù nantu à u figliolu prodigu. Stu zitellu hà campatu in u peccatu prufondu, ma poi si vultò versu u so babbu è hà cunfessu i so piccati. U so babbu l'hà perdonatu.
- (Luuk 15:11-20) È disse: Un omu avia dui figlioli. 12 U più chjucu di elli disse à u so babbu : Babbu, dammi a parte di i beni chì mi cadenu. È li hà spartutu a so vita. 13 È pocu di ghjorni dopu, u figliolu più chjucu riunì tutti, è si n'andò in un paese luntanu, è culà sguassò i so bè cù una vita sbulicata . 14 È quand'ellu ebbe spesu tuttu, s'insinua una gran fame in quellu paese ; è cuminciò à esse in brama. 15 È andò è si unì à un citadinu di quellu paese ; è u mandò in i so campi per pasce i porchi. 16 È ch'ellu avia vulsutu chjappà u so ventre di i buchi ch'elli manghjavanu i porchi, è nimu li detti. 17 È, ghjuntu in sè, disse : Quanti mercenari di u mo babbu anu u pane à bastanza, è periu di fami ! 18 Mi alzaraghju è andaraghju versu u mo babbu, è li dicu : Babbu, aghju peccatu contru à u celu è davanti à tè . 19 È ùn sò più degnu di esse chjamatu u to figliolu : fate di mè unu di i vostri servitori. 20 È si alzò, è ghjunse à u babbu. Ma quand'ellu era ancu assai luntanu, u so babbu l'hà vistu, è ebbe compassione , corse, cadendu à u collu è u basgiò.
Quandu una persona si volta à Diu, deve ancu accoglie à Ghjesù cum'è u Signore di a so vita. Perchè solu per Ghjesù pò avvicinà à Diu è riceve u pirdunu di i peccati cum'è i versi seguenti mostranu. Dunque, chjamate à Ghjesù per esse u Signore di a vostra vita, è riceverete u pirdunu di i peccati è a vita eterna:
- (Ghjuvanni 14:6) Ghjesù li disse: Sò a strada, a verità è a vita: nimu vene à u Babbu, ma per mè.
- (Ghjuvanni 5:40) È ùn vene micca à mè, per pudè avè a vita .
- (Atti 10:43) Tutti i prufeti rendenu tistimunianza di ellu chì, per u so nome, quellu chì crede in ellu riceverà a remissione di i piccati .
- (Atti 13: 38,39) 38 Dunque, omi è fratelli, sia cunnisciutu à voi chì per via di questu omu vi hè predicatu u pirdunu di i piccati : 39 È da ellu tutti quelli chì crèdenu sò ghjustificati da tutte e cose, da quale ùn puderebbe esse ghjustificatu da a lege di Mosè.
Sì avete accoltu à Ghjesù in a vostra vita è mette a vostra fede, vale à dì, a vostra fiducia in a materia di salvezza, in ellu (Atti 16:31 "E dissenu: Cridite in u Signore Ghjesù Cristu, è sarete salvu, è a vostra casa."), pudete pricà, per esempiu, cusì:
A preghiera di salvezza : Signore, Ghjesù, mi vultu à tè. Cunfessu chì aghju piccatu contru à tè è ùn aghju micca campatu secondu a vostra vuluntà. Tuttavia, vogliu alluntanassi da i mo peccati è seguitate cù tuttu u mo core. Credu ancu chì i mo peccati sò stati pardunati per via di a vostra espiazione è aghju ricevutu a vita eterna per mezu di tè. Ti ringraziu per a salvezza chì m'hai datu. Amen.
REFERENCES:
1. Andy Knoll (2004) PBS Nova interview, 3. May 2004, sit. Antony Flew & Roy Varghese (2007) There is A God: How the World’s Most Notorious Atheist Changed His Mind. New York: HarperOne 2. J. Morgan: The End of Science: Facing the Limits of Knowledge in the Twilight of Scientific Age (1996). Reading: Addison-Wesley 3. Stephen Jay Gould: Hirmulisko heinäsuovassa (Dinosaur in a Haystack), p. 115,116,141 4. Stephen Jay Gould: Hirmulisko heinäsuovassa (Dinosaur in a Haystack), p. 115,116,141 5. Sylvia Baker : Theory of Development and the Authority of the Bible, p. 104,105 6. Carl Wieland : Stones and Bones, p. 34 7. Questions and Answers about Creation (The Creation Answers Book, Don Batten, David Catchpoole, Jonathan Sarfati, Carl Wieland), p. 84 8. Jonathan Sarfati : Missing millions of years, Luominen-magazine, number 7, p. 29,30, https://creation.com/ariel-roth-interview-flat-gaps 9. Pearce, F., The Fire-eater’s island, New Scientist 189 (2536): 10. Luominen-lehti, number 5, p. 31, https://creation.com/polystrate-fossils-evidence-for-a-young-earth-finnish / Quote from the book: Ager, DV ., The New Catastrophism, Cambridge University Press, p. 49, 1993 11. Stephen Jay Gould: Catastrophes and steady state earth, Natural History, 84(2):15-16 / Ref. 6, p. 115. 12. George McCready Price: New Geology, quote from AM Rehnwinkel's book Flood, p. 267, 278 13. (The Panda’s Thumb, 1988, p. 182,183) 14. Francis Hitching : Mysterious events (The World Atlas of Mysteries), p. 159 15. Richard Dawkins: Jumalharha (The God Delusion), p. 153 16. Stephen Jay Gould: The Panda’s Thumb, (1988), p. 182,183. New York: W.W. Norton & Co. 17. Charles Darwin: The origin of species, p. 457 18. Darwin, F & Seward A. C. toim. (1903, 1: 184): More letters of Charles Darwin. 2 vols. London: John Murray. 19. Christopher Booker: “The Evolution of a Theory”, The Star, Johannesburg, 20.4.1982, p. 19 20. L.B.S. Leakey: "Adam's Ancestors", p. 230 21. R.S. Lull: The Antiquity of Man”, The Evolution of Earth and Man, p. 156 22. Marvin L. Lubenow : Myth of the Ape Man (Bones of Contention), p. 20-22 23. Journal of the royal college of surgeons of Edinburgh, January 1966, p. 93 – citation from: "Life on earth - the result of development or creation?", p. 93,94. 24. Solly Zuckerman : Beyond the Ivory tower, 1970, p. 90 - citation from: "Life on earth - the result of development or creation?". p. 94.
|
Jesus is the way, the truth and the life
Grap to eternal life!
|
Other Google Translate machine translations:
Milioni d'anni / dinosauri / evoluzione umana ? Scienza in illusione: teorie ateistiche di l'origine è milioni d'anni Quandu anu campatu i dinosauri ?
Storia di a Bibbia
Fede cristiana: scienza, diritti umani Fede cristiana è diritti umani
Religioni orientali / New Age
Islam Rivelazioni è vita di Muhammad L'idolatria in l'Islam è in a Mecca
Quistioni etichi Siate liberatu da l'omosessualità
Salvezza
|
-