Sapete perchè i dinosauri campavanu in u passatu
ricenti, à u stessu tempu cum'è l'omu. Millioni d'anni sò faciuli à dumandà à a
luce di l'evidenza
|
|
|
This is a machine translation made by Google Translate and has not been checked. There may be errors in the text. On the right, there are more links to translations made by Google Translate. In addition, you can read other articles in your own language when you go to my English website (Jari's writings), select an article there and transfer its web address to Google Translate (https://translate.google.com/?sl=en&tl=fi&op=websites).
Quandu anu campatu i dinosauri ?
Sapete perchè i dinosauri campavanu in u passatu ricenti, à u stessu tempu cum'è l'omu. Millioni d'anni sò faciuli à dumandà à a luce di l'evidenza
A credenza cumuni hè chì i dinosauri guvernavanu a Terra per più di 100 milioni d'anni, finu à ch'elli sò estinti 65 milioni d'anni fà. Stu tema hè statu constantemente enfatizatu da a literatura è i prugrammi di l'evoluzione, cusì l'idea di dinosauri chì vivenu in a terra milioni di anni fà hè stata fermamente incisa in a mente di a maiò parte di a ghjente. Ùn hè cunsideratu pussibule chì questi enormi (Size hè relative. E balene turchinu d'oghje sò circa duie volte più pisanti cum'è i dinosauri più grande)l'animali campavanu in u passatu assai ricenti è à tempu à l'omu. Sicondu a tiurìa di l'evoluzione, si assume chì i dinosauri campanu in u periodu Jurassic è Cretaceous, l'animali di u periodu Cambrianu ancu prima, è i mammiferi apparsu in a Terra l'ultimi. U cuncettu evulutivu di sti gruppi apparsu nant'à stu pianeta in i tempi diffirenti hè cusì forte in a mente di a ghjente chì crede chì rapprisenta a scienza è hè vera, ancu s'ellu hè pussibule di truvà parechji fatti contru à stu cuncettu. Dopu, esploreremu stu tema in più detail. Parechje evidenza suggerenu chì ùn hè micca assai longu chì i dinosauri apparsu nantu à a terra. Fighjemu sti evidenza dopu.
I fossili di dinosauri in revue . L'evidenza chì i dinosauri anu campatu nantu à a terra sò i so fossili. Basatu nantu à elli, hè pussibule cunnosce circa a dimensione è l'aspettu di i dinosauri è chì eranu animali veri. Ùn ci hè micca raghjone per dubbità a so storicità. A datazione di i dinosauri, però, hè una materia diversa. Ancu s'è secondu un graficu di u tempu geologicu elaboratu in u 19u seculu, i dinosauri si sò estinti 65 milioni d'anni fà, una tale cunclusione ùn pò esse fatta nantu à i fossili attuali. I fossili ùn anu micca etichette nantu à a so età è quandu si sò estinti. Invece, a bona cundizione di i fossili suggerisce chì hè una materia di millaie, micca milioni d'anni. Hè duvuta à i seguenti motivi:
L'osse ùn sò micca sempre petrificate . I fossili petrificati sò stati truvati da i dinosauri, ma ancu l'ossi chì ùn sò micca petrificati. Parechje persone anu l'idea chì tutti i fossili di dinosauri sò petrificati è dunque antichi. Inoltre, pensanu chì a petrificazione dura milioni di anni. Tuttavia, a petrificazione pò esse un prucessu rapidu. In e cundizioni di u laboratoriu, hè statu pussibule di pruduce legnu petrificatu in pochi ghjorni. In cundizioni adattati, cum'è in surgenti caldi ricchi di minerali, l'ossi pò ancu petrify in un paru di settimane. Questi prucessi ùn anu micca bisognu di milioni d'anni. Cusì sò stati truvati osse di dinosauri senza petrificati. Certi fossili di dinosauri ponu avè a maiò parte di u so ossu uriginale lasciatu è ponu odore putritu. Un paleontologu chì crede in a teoria di l'evoluzione hà dettu annantu à un grande situ di scuperta di fossili di dinosauri chì "tutti l'ossi in Hell Creek puzzanu". Cumu l'ossi puzzanu dopu decine di milioni d'anni ? A publicazione di a scienza conta cumu C. Barreto è u so gruppu di travagliu anu studiatu l'ossi di i ghjovani dinosauri (Science, 262: 2020-2023), chì ùn eranu micca petrificati. L'ossi stimati à 72-84 milioni d'anni avianu a listessa proporzione di u cuntenutu di calciu à fosforu cum'è l'osse attuali. A publicazione originale palesa i dettagli microscòpichi finamente conservati di l'osse. Solu pocu osse petrificati sò stati ancu truvati in e regioni sittintriunali cum'è Alberta è Alaska in Canada. U Journal of Paleontology (1987, Vol. 61, No 1, pp. 198-200) informa un tali scuperta:
Un esempiu ancu più impressiunanti hè statu trovu nant'à a costa nordu di l'Alaska, induve millaie d'osse sò quasi cumplettamente micca petrificati. L'osse parenu è si sentenu cum'è vechji ossa di vacca. I scupertori ùn anu micca infurmatu a so scuperta per vint'anni, perchè supponenu ch'elli eranu bison-, è micca osse di dinosauri.
Una bona quistione hè cumu l'osse sò stati cunservati per decine di milioni d'anni? À l'epica di i dinosauri, u clima era cálido, cusì l'attività microbiana certamenti avaria distruttu l'ossi. U fattu chì l'ossi ùn sò micca petrificati, ben cunservati è parenu simili à l'osse fresche suggerisce periudi brevi invece di longu.
Tessuti molli . Cum'è dichjaratu, i fossili ùn anu micca tag in a so età. Nimu pò dì cun certezza in quale stadiu l'organisimi truvati cum'è fossili sò stati vivi nantu à a Terra. Questu ùn pò micca esse deduciutu direttamente da i fossili. Quandu si tratta di scuperte di fossili di dinosauri, però, hè una osservazione notevuli chì parechji di i fossili sò ben cunservati. Per esempiu, Yle uutiset hà infurmatu u 5 di dicembre di u 2007: "I musculi di dinosauri è a pelle sò stati truvati in l'USA". Sta nutizia ùn hè micca l'unica di u so tipu, ma nutizie simili è osservazioni sò numerosi. Sicondu un rapportu di ricerca, i tessuti molli sò stati isolati da circa ogni seconda osse di dinosauro da u periodu Jurassicu (145,5 - 199,6 milioni di anni evolutivi fà) (1). I fossili di dinosauri ben conservati sò veramente un grande puzzle s'elli sò di più di 65 milioni d'anni fà. Un bon esempiu hè un fossile di dinosauru quasi cumpletu trovu in i dipositi calcari di Pietraroia in u Sud di l'Italia, chì sicondu a teoria evoluzionistica era cunsideratu cum'è 110 milioni d'anni, ma chì i tissuti di u fegatu, di l'intestinu, di i musculi è di u cartilaginu sò sempre rimasti. Inoltre, un ditagliu maravigghiusu in a scuperta era l'intestinu cunservatu, induve u tissutu musculare puderia ancu esse osservatu. Sicondu i circadori, l'intestinu pareva appena tagliatu ! ( TREE, August 1998, Vol. 13, No 8, pp. 303-304) Un altru esempiu sò i fossili di pterosauri (eranu grandi lucertuli volanti) truvati in Araripe, Brasile, chì eranu senza precedente bè cunservati. U paleontologu di l'Università di Londra, Stafford House, hà dettu annantu à questi ritrovamenti di fossili (Discover 2/1994):
Sì quella criatura era morta sei mesi fà, stata intarrata è scavata, parerebbe esattamente cusì. Hè assolutamente perfettu in ogni modu.
Dunque, i reperti di tessuti molli ben conservati sò stati fatti da dinosauri. I scuperti sò assai simili à ciò chì hè statu fattu di mammut, chì sò pensati chì sò mortu solu uni pochi millennii fà. Una bona quistione hè, cumu pò esse definitu i fossili di dinosauri quant'è più vechji di i fossili di mammut, se i dui sò ugualmente ben conservati? Ùn ci hè micca una altra basa per questu chì u graficu di u tempu geologicu, chì hè stata trovata in cunflittu cù ciò chì pò esse osservatu in a natura parechje volte. Saria ora di abbandunà stu graficu di u tempu. Hè assai pussibule chì i dinosauri è i mammuti campanu in a terra à u stessu tempu.
Prutiini cum'è l'albumina, u collagenu è l'osteocalcina sò stati truvati in i resti di dinosauri. Ancu proteini assai fragili elastina è laminin sò stati truvati [Schweitzer, M. è altri 6, Caratterizazione Biomolecular è sequenze di prutezione di l'hadrosaur Campanian B. canadensis, Science 324 (5927): 626-631, 2009]. Ciò chì face queste scuperte problematiche hè chì sti sustanzi ùn sò micca sempre truvati ancu in fossili animali di i tempi muderni. Per esempiu, in una mostra d'ossu di mammut, chì era stimata à 13 000 anni, tuttu u collagene avia digià sparitu (Science, 1978, 200, 1275). Tuttavia, u collagenu hè statu isolatu da i fossili di dinosauri. Sicondu a rivista prufessiunale Biochemist, u collagene ùn pò micca esse cunservatu ancu per trè milioni d'anni à a temperatura ideale di zero gradi Celsius (2) . U fattu chì tali scuperte sò ripetuti suggerisce chì i fossili di dinosauri sò à u più di uni pochi millennii. A determinazione di l'età basatu annantu à u graficu di u tempu geologicu ùn currisponde à i scuperti attuali.
Per d 'altra banda, hè cunnisciutu chì i biomoleculi ùn ponu esse cunsirvati per più di 100 000 anni (Bada, J et al. 1999. Preservation of key biomolecules in the fossil record: current knowledge and future challenges. Philosophical Transactions of the Royal Society B: Scienze Biologiche, 354, [1379]). Questu hè u risultatu di a ricerca di a scienza empirica. U collagene, chì hè una biomolecula di tissutu animali, vale à dì una proteina strutturale tipica, pò esse spessu isolata da i fossili. Hè cunnisciutu di a proteina in quistione chì si rompe rapidamente in l'osse, è solu i so resti ponu esse vistu dopu à 30 000 anni, salvu in cundizioni speciali assai secchi. L'area di l'Hell Creek hè sicuru d'avè qualchì pioggia di tantu in tantu. Dunque, u collagenu ùn deve esse truvatu in l'ossu di "68 milioni" d'anni chì hè statu intarratu in a terra. (3)
Se l'osservazioni nantu à e proteine isolate da l'ossi di dinosauri, cum'è l'albumina, u collagenu è l'osteocalcina, è ancu l'ADN sò curretti, è ùn avemu micca raghjone per dubbità a cura di i circadori, basatu annantu à questi studii, l'osse deve esse ridatate à micca più di 40 000-50 000 anni, perchè u tempu massimu di preservazione pussibule di e sustanzi in questione in natura ùn pò esse superatu. (4)
Cellule di sangue . Una cosa notevuli hè a scuperta di e cellule di sangue in i resti di dinosauri. I cellule di sangue nucleati sò stati trovati è hè statu truvatu chì l'emoglobina ferma ancu in elli. Una di e scuperte più impurtanti di u sangue hè stata fatta in l'anni 1990 da Mary Schweitzer. Altre scuperte simili sò state fatte da tandu. Una bona quistione hè cumu si pò priservà e cellule di sangue per decine di milioni d'anni, o sò dopu tuttu di origine geologicamente abbastanza recente? Numerose scuperte di stu tipu chjamanu u graficu di u tempu geologicu è i so milioni d'anni in quistione. Basatu nantu à a bona cundizione di i fossili, ùn ci sò micca ragiuni ghjustificate per crede in milioni di anni.
Quandu Mary Schweitzer avia cinque anni, hà annunziatu ch'ella diventerà un investigatore di dinosauri. U so sognu hè diventatu realità, è à l'età di 38 anni, hà sappiutu studià un scheletru quasi perfettamenti cunservatu di un Tyrannosaurus Rex, truvatu in Montana in u 1998 (Journal of American Medical Association, 17 Nov. 1993, Vol. 270, No 19). , pp. 2376-2377). L'età di u scheletru hè stata stimata à "80 milioni d'anni". As many as 90% of the bones were found, and they were still intact. Schweitzer hè specializatu in a ricerca di tissuti è si chjama paleontologu moleculare. Ella hà sceltu i cosci è i shinbones di a scuperta è hà decisu di esaminà a medula ossea. Schweitzer hà osservatu chì a moda di l'osse ùn era micca fossilizata è chì era stata incredibilmente ben conservata. L'ossu era cumplettamente organicu è estremamente ben conservatu. Schweitzer hà studiatu cù un microscopiu è hà nutatu strutture curiose. Eranu chjuchi è circulari è avianu un nucleu, cum'è i globuli rossi in un vaso sangu. Ma i globuli di u sangue duveranu esse spariti da l'osse di dinosauri anni fà."A mo pelle hà avutu a pelle d'oca, cum'è aghju fighjulatu un pezzu mudernu d'ossu", dice Schweitzer. "Di sicuru, ùn pudia micca crede ciò ch'e aghju vistu è aghju dettu à u tecnicu di u labburatoriu: "Questi osse sò 65 milioni d'anni, cumu puderanu sopravvive à e cellule di sangue cusì longu?" (Science, July 1993, Vol. 261 , pp. 160-163). Ciò chì hè significativu cù sta scuperta hè chì micca tutti l'osse sò stati completamente fossilizati. Gayle Callis, un ricercatore specialista di l'osse, hà dimustratu i campioni di l'osse in una reunione scientifica induve un patologu li hà vistu incidentalmente. U patologu hà rimarcatu: "Sapete chì ci sò cellule di sangue in questu ossu?" Questu hà purtatu à un thriller notevule. Mary Schweitzer hà mostratu a mostra à Jack Horner, un famosu ricercatore di dinosauri,"Allora pensate chì ci sò cellule di sangue in questu?" , à quale Schweitzer hà rispostu: "No, ùn aghju micca". "Bè allora, pruvate solu di pruvà chì ùn sò micca cellule di sangue", rispose Horner (EARTH, 1997, June: 55-57, Schweitzer et al., The Real Jurassic Park). Jack Horner presume chì l'ossi sò cusì grossi chì l'acqua è l'ossigenu ùn anu micca pussutu influenzallu. (5)
Radiocarbonu . U metudu più impurtante utilizatu per misurà l'età di a materia urganica hè u metudu di radiucarbonu. In questu metudu, l'emivita ufficiale di u radiucarbonu (C-14) hè di 5730 anni, per quessa, ùn deve esse più dopu à circa 100.000 anni. Tuttavia, u fattu hè chì u radiucarbonu hè statu ritruvatu ripetutamente in dipositi di "centnaie di milioni di anni", pozzi di petroliu, organismi Cambriani, dipositi di carbone, ancu diamanti. Quandu a mezza vita ufficiale di u radiocarbonu hè solu uni pochi millennii, questu ùn deve esse pussibule se i campioni sò da milioni di anni fà. L'unica pussibilità hè chì u tempu di a morte di l'organisimi era assai più vicinu à u presente, vale à dì millaie, micca milioni d'anni. U stessu prublema hè cù i dinosauri. In generale, i dinosauri ùn sò ancu stati datati in u radiocarbonu, perchè i fossili di dinosauri sò stati cunsiderati troppu vechji per a datazione di u radiocarbonu. Tuttavia, uni pochi di misurazioni sò state fatte è a sorpresa hè stata chì u radiocarbonu ferma sempre. Questu, cum'è l'osservazioni precedenti, suggerisce chì ùn pò esse milioni d'anni da chì sti criaturi si sò estinti. A citazione seguente dice più nantu à u prublema. Un gruppu di circadori tedeschi informa nantu à i resti di radiocarbonu di resti di dinosauri truvati in parechji lochi diffirenti:
I fossili chì sò assuciati chì sò assai vechji ùn sò micca generalmente datati di carbonu-14 perchè ùn deve esse micca radiucarbonu. A mità di a vita di u carbonu radiuattivu hè cusì corta chì hè praticamente tutta decaduta in menu di 100 000 anni. In l'aostu di u 2012, un gruppu di circadori tedeschi hà infurmatu in una reunione di i geofisici i risultati di e misurazioni di carbonu 14 chì sò stati fatti nantu à parechji mostri di osse di dinosauri fossili. Sicondu i risultati, i campioni d'ossu eranu 22 000-39 000 anni! Almenu à u mumentu di a scrittura, a presentazione hè dispunibule nantu à YouTube. (6) Cumu hè statu ricevutu u risultatu? Dui di i presidenti, chì ùn anu pussutu accettà e misurazioni, anu eliminatu l'astrattu di a presentazione da u situ web di a cunferenza senza menzionallu à i scientisti. I risultati sò dispunibili à https://newgeology.us/presentation48.html. U casu mostra cumu u paradigma naturalisticu affetta. Hè guasi impussibile di ottene risultati chì cuntradite publicatu in a cumunità scientifica duminata da u naturalismu. Hè più prubabile chì l'uvetta vola. (7)
DNA . Una indicazione chì i resti di dinosauri ùn ponu esse da milioni d'anni fà hè a scuperta di DNA in elli. L'ADN hè statu isolatu, per esempiu, da u materiale osseu di Tyrannosaurus Rex (Helsingin Sanomat 26.9.1994) è ova di dinosauru in Cina (Helsingin Sanomat 17.3.1995). Ciò chì rende i scuperti di l'ADN difficili per a teoria di l'evoluzione hè chì ancu di vechji mummie umani o mammoths chì sò stati studiati, i campioni di DNA ùn ponu micca sempre esse ottenuti perchè stu materiale hè statu spoiled. Un bon esempiu hè quandu Svante Pääbo hà studiatu i campioni di tissuti di 23 mummie umane in u museu di Berlinu in Uppsala. Hè statu capace di isolà l'ADN da una sola mummia, chì indica chì sta sustanza ùn pò durà assai (Natura 314: 644-645). U fattu chì l'ADN hè sempre presente in i dinosauri mostra chì i fossili ùn ponu esse da milioni di anni fà. Ciò chì rende ancu più difficiuli hè chì dopu à 10 000 anni ùn deve esse più DNA (Natura, 1 Aug, 1991, vol 352). In listessu modu, in un studiu abbastanza recente da u 2012, hè statu calculatu chì a mità di a vita di l'ADN hè solu 521 anni. Questu mostra chì l'idea di decine di milioni di fossili d'anni pò esse rifiutata. In a notizia cunnessa (yle.fi > Uutiset > Tiede, 13.10.2012) hè statu dettu:
L'ultimu limitu di a preservazione di l'ADN hè statu trovu - i sogni di clonà dinosauri sò finiti
I dinosauri si sò estinti 65 milioni d'anni fà. L'ADN ùn sopravvive quasi quantu longu, mancu in e cundizioni ideali, secondu un studiu recente ... L'enzimi è u microorganismu cumincianu à scumpressà l'ADN di e cellule subitu dopu à a morte di l'animali. Tuttavia, u mutivu primariu di questu hè pensatu per esse a reazzione causata da l'acqua. Perchè ci hè acqua sotterranea quasi in ogni locu, l'ADN duveria, in teoria, decadenza à un ritmu stabile. Per determinà questu, però, prima di sta data ùn eramu micca stati capaci di truvà quantità abbastanza grande di fossili chì avianu ancora DNA. I scientisti danesi è australiani anu risoltu u misteru, cumu ricivutu 158 shinbones di l'acellu Moa giganti in u so laboratoriu, è l'osse anu sempre materiale geneticu in elli. L'osse sò 600 - 8000 anni è urigginari apprussimatamente da a stessa zona, cusì anu invechjatu in cundizioni stabili.
Mancu l'ambra pò furnisce DNA extra tempu
Paragunendu l'età di i campioni è i tassi di decadenza di l'ADN, i scientisti anu pussutu calculà una mità di vita di 521 anni. Questu significa chì dopu à 521 anni a mità di l'articuli di nucleotidi in l'ADN si sò spartuti. Dopu à altri 521 anni, questu hè accadutu ancu à a mità di l'articuli rimanenti è cusì. I ricercatori anu nutatu chì ancu s'è l'ossu riposava in una temperatura ideale, tutte e articulazioni anu da esse rottu micca più tardi dopu à 68 milioni d'anni. Ancu dopu à un milione è mezu d'anni, l'ADN diventa illegibile: ci hè troppu pocu infurmazione, perchè tutte e parti essenziali sò andate.
Se l'ADN esiste sempre in i dinosauri è a mità di a vita di sta sustanza hè misurata solu in centinaie d'anni, i cunclusioni deve esse trattu da questu. O e misurazioni di l'ADN ùn sò micca affidabili, o l'idee nantu à i dinosauri chì anu campatu decine di milioni d'anni fà ùn sò micca veri. Certamente l'ultima opzione hè vera, perchè altre misurazioni riferite ancu à brevi periodi, micca à milioni di anni. Questa hè una scienza basata nantu à e misurazioni, è s'ellu hè rifiutatu cumplettamente, ci conducemu per via.
A DISTRUZIONE DI I DINOSAURI . Quandu si tratta di a distruzzioni di i dinosauri, hè spessu pensatu chì hè accadutu milioni d'anni fà, à a fine di u Cretacicu. Hè cresce chì l'ammoniti, i belemnites è altre spezie vegetali è animali eranu ancu implicati in a stessa distruzzioni di massa. A distruzzione hè supposta chì hà sguassatu una grande parte di l'animali di u periodu Cretacicu. A causa principale di a distruzzione hè stata generalmente cunsiderata cum'è un meteorite, chì avaria suscitatu un grande nuvola di polvera. A nuvola di polvera avaria coperta u sole per un bellu pezzu, quandu i pianti sò morti è l'animali chì manghjanu e piante anu ancu a fame. In ogni casu, a teoria di u meteorite è e teorie di u cambiamentu climaticu lento anu un prublema: ùn spieganu micca a scuperta di fossili in rocce dure è muntagne. I fossili di dinosauri sò truvati da diverse parti di u mondu in rocci duri, chì hè notevuli. Hè rimarchevule, perchè micca un grande animale - forse 20 metri di longu - ùn pò micca entre in a roccia dura. U tempu ùn aiuta ancu l'affari, perchè s'è vo avete aspittatu milioni d'anni chì un animale sia intarratu in terra è fossilizatu, si putreria bè prima, o altri animali l'anu manghjatu. In fattu, ogni volta chì scontru dinosauri è altri fossili, anu da esse statu subitu intarratu sottu à u fangu. I fossili ùn ponu esse nati in altre manera:
Il est évident que si la formation des dépôts s'avérait à un rythme si lentif, aucun fossile ne pourrait être conservé, car ils ne seraient pas enterrés dans les sédiments avant leur décomposition par l'acide de l'eau, ou avant qu'ils ne soient détruits et détruits. pezzi mentre si strufinavanu è sbattevanu in u fondu di i mari bassi. Puderanu solu esse cuparti di sedimenti in un accidentu, induve sò subitu intarrati. ( Geochronology o l'Età di a Terra nantu à i ragiuni di Sedimenti è Vita , Bulletin di u Cunsigliu Naziunale di Ricerca N ° 80, Washington DC, 1931, p. 14)
A cunclusione hè chì questi dinosauri truvati in tuttu u mondu duveranu esse stati rapidamente intarrati da mudslides. U fangu molle hè ghjuntu intornu à elli in prima è poi duru duru in u listessu modu chì u cimentu. Solu in questu modu pò esse spiegatu l'urìgine di dinosauri, mammut è altri fossili animali. In u Flood, chì puderia certamente succede. Fighjemu a descrizzione, chì dà l'idea ghjusta nantu à questu. Il montre que des dinosaures se trouvaient à l'intérieur des roches dures, ce qui indique qu'ils devaient être couverts de boue molle. U fangu s'hè induritu tandu intornu à elli. Solu in u Diluviu, ma micca in u ciculu normale di a natura, pudemu aspittà chì qualcosa di questu hè accadutu (l'articulu si riferisce ancu à cumu l'acqua di l'acqua puderia ammuccià l'ossi di dinosauri). I grassetti sò stati aghjuntu à u testu dopu per fà più chjaru:
Si n'andò in i deserti di u South Dakota, induve ci sò pareti rossi rossi, gialli è aranciu brillanti è rocce. En quelques jours, il trouva des ossements dans le mur de roche , qu'il estimait être le genre qu'il avait entrepris de chercher. Quandu hà cavatu a roccia intornu à l'osse , truvò chì l'ossi eranu in l'ordine di a struttura di l'animali. Ùn eranu micca in un munzeddu cum'è l'ossi di dinosauri sò spessu. Parechje cumuli sò stati cum'è fatti da un putente turbulente d'acqua. Avà sti ossi eranu in a arenaria blu, chì hè assai dura . A arenaria hà da esse eliminata cù un graduatore è sguassate per splutazioni. Brown è i so sidekicks anu fattu una fossa quasi sette metri è mezu di prufundità per caccià l'osse. L'eliminazione di un grande scheletru li pigliò dui stati. Ùn ùn anu micca cacciatu l'ossi da a petra. Anu trasportatu i massi per ferru à u museu, induve i scientisti anu pussutu chjappà u materiale di petra è stallà u scheletru. Questa lucertola tiranu si trova avà in a sala di mostra di u museu. (p. 72, Dinosauri / Ruth Wheeler è Harold G. Coffin)
PIÙ EVIDENZA DI L'INDUVIAZIONE . Allora u fattu hè chì i resti di dinosauri si trovanu in rocci duru, da quale hè difficiule di sguassà. L'unica pussibilità cumu si sò ghjunti in questu statu hè chì u fangu morbidu s'hè furmatu rapidamente intornu à elli è poi s'hè indurita in roccia. In un avvenimentu cum'è l'inundazione, questu pò esse accadutu. In ogni casu, ci sò menzioni di grandi animali cum'è questu in a storia umana ancu dopu à l'inundazione, perchè ùn sò micca tutti morsi allora. E altre evidenza di u Diluviu? Quì avemu evidenziatu solu uni pochi di elli. Ciò chì in u graficu di u tempu geologicu hè spiegatu da milioni d'anni, o forse parechje catastrophes, ponu esse tutte causate da una sola catastrofa: u Diluviu. Puderà spiegà a distruzzione di i dinosauri è ancu parechje altre caratteristiche osservate in a terra. Una prova forte di l'inundazione hè, per esempiu, chì i sedimenti marini sò cumuni in u mondu, cum'è e citazioni seguenti mostranu. U primu di i cumenti hè da un libru di James Hutton, u babbu di a geologia, da più di 200 anni fà:
Avemu da cuncludi chì tutti i strati di a terra (...) sò stati furmati da sabbia è ghiaia chì s'ammucciavanu nantu à u fondu di u mari, cunchiglia di crustacei è materia corallina, terra è argilla. (J. Hutton, A Teoria di a Terra l, 26. 1785)
JS Shelton: In i cuntinenti, i rocci sedimentarii marini sò assai più cumuni è diffusi di tutti l'altri rocci sedimentarii cumminati. Questu hè unu di quelli fatti simplici chì esige spiegazione, essendu in u core di tuttu ciò chì hè ligatu à i sforzi cuntinui di l'omu per capiscenu a geografia cambiante di u passatu geologicu. (8)
Un'altra indicazione di u Flood hè i dipositi di carbone in u mondu sanu, chì sò stati stratificati da l'acqua. Inoltre, a prisenza di fossili marini è pesci indica chì i dipositi ùn ponu micca esse u risultatu di una turba lenta in qualchi marsh particulari. Invece, una spiegazione megliu hè chì l'acqua hà trasportatu i pianti à i lochi induve u carbone hè statu furmatu. L'acqua hà sradicatu e piante è l'arburi, l'ammucciava in grandi monti, è hà purtatu l'animali marini trà e piante di terra. Questu hè solu pussibule in una grande catastrofa, cum'è u Diluviu citatu in a Bibbia.
Quandu i boschi sò stati intarrati in u fangu per una certa ragione, i dipositi di carbone sò stati creati. A nostra cultura di a macchina attuale hè parzialmente basatu annantu à sti strati. (Mattila Rauno, Teuvo Nyberg & Olavi Vestelin, Koulun biologia 9, p. 91)
Sottu è sopra à e cuciture di carbone minerale ci sò, cum'è hè statu dettu, strati regulari di petra di argilla, è da a so struttura pudemu vede chì sò stati stratificati da l'acqua. (9)
L'evidenza suggerisce chì u carbone minerale hè statu generatu rapidamente quandu i grandi boschi sò stati distrutti, stratificati è poi intarrati rapidamente. Ci sò enormi strati di lignite in Yallourn, Victoria (Australia) chì cuntenenu assai tronchi di pinu - arburi chì ùn crescenu micca in terra marsh. I strati ordinati è grossi chì cuntenenu finu à u 50% di u polu puro è chì sò spargugliati nantu à una zona enormosa prova chjaramente chì i strati di lignite sò furmati da l'acqua. (10)
Hè insignatu in i scoli chì u carbone hè gradualmente creatu da a torba, ancu s'ellu ùn pò esse osservatu in ogni locu chì questu succede. In cunsiderà l'estensione di i coalfields, i sfarenti tippi di pianta, è i tronchi multi-layered, pare chì i dipositi di carbone eranu furmati da enormi rafts di vegetazione, durante una inundazione assai grande. I curridori scolpiti da l'organisimi marini si trovanu ancu in questi fossili vegetali carbonizzati. I fossili di l'animali marini sò stati ancu truvati in i dipositi di carbone ("A note on the Occurrence of Marine Animal Remains in a Lancashire Coal Ball", Geological Magazine, 118: 307,1981) ... Considerable dipositi di cunchiglia d'animali marini è fossili di Spirorbis. , chì campava in u mare, pò ancu esse truvatu in i dipositi di carbone.(Weir, J., "Recent Studies of Shells of the Carbon Measures", Science Progress, 38:445, 1950). (11)
Prof. Price presenta casi induve 50- à 100 strati di carbone minerale sò una cima di l'altru è trà elli ci sò strati cumpresi fossili da u mare prufondu. Ellu ritene sta prova cusì forte è cunvincente chì ùn hà mai pruvatu à spiegà sti fatti nantu à a teoria di l'uniformità di Lyell. (12)
Una terza indicazione di l'inundazione hè a prisenza di fossili marini in alta muntagna cum'è l'Himalaya, l'Alpi è l'Andes. Eccu alcuni esempi da i libri di i scientisti è i geologi:
Mentre viaghjava nantu à u Beagle, Darwin stessu truvò conchiglie fossilisate da l'altitudine nantu à i Monti Andini. Mostra chì, ciò chì hè avà una muntagna era una volta sottu à l'acqua. (Jerry A. Coyne: Miksi evoluutio on totta [Perchè l'evoluzione hè vera], p. 127)
Ci hè un mutivu per guardà attentamente a natura originale di e rocce in i catene di muntagna. Hè megliu vistu in l'Alpi, in l'Alpi di calce di u nordu, a zona chjamata Helvetia. Limestone hè u principale materiale di roccia. Quandu guardemu u scogliu quì nantu à i pendii ripidi o in cima di una muntagna - s'è no avemu avutu l'energia di cullà quì sopra - truveremu eventualmente resti d'animali fossili, fossili d'animali, in questu. Spessu sò assai dannati, ma hè pussibule di truvà pezzi ricunnisciuti. Tutti quelli fossili sò cunchiglia di calce o scheletri di criaturi marini. À mezu à elli ci sò ammoniti spirali-threaded, è soprattuttu assai di vongole doppia-shell. (…) U lettore puderia dumandà à questu puntu ciò chì significa chì i catene di muntagna cuntenenu tanti sedimenti, chì si ponu ancu truvà stratificati in u fondu di u mare. (p. 236 237 « Muuttuva maa », Pentti Eskola)
Harutaka Sakai da l'Università Giapponese in Kyushu hà dapoi parechji anni investigatu questi fossili marini in i Monti Himalayan. Ellu è u so gruppu anu listatu un aquarium sanu da u periodu Mesozoicu. Fragile gigli di mare, parenti di l'attuale ricci di mare è di e stelle marine, si trovanu in pareti di roccia più di trè chilometri sopra u livellu di u mari. Ammoniti, belemnite, coralli è plancton si trovanu cum'è fossili in i scogli di e muntagne (…) À una altitudine di dui chilometri, i geologhi anu trovu una traccia lasciata da u mare stessu. A so superficia di roccia ondulata currisponde à e forme chì restanu in a sabbia da l'onda d'acqua bassa. Ancu da a cima di l'Everest, si trovanu strisce gialli di calcariu, chì nascenu sottu à l'acqua da i resti di innumerevoli animali marini. ("Maapallo ihmeiden planetetta", p. 55)
A quarta indicazione di l'inundazione hè i stori di inundazioni, chì sicondu certi stimi, ci sò quasi 500. A natura universale di sti stori pò esse cunsideratu a megliu evidenza per questu avvenimentu:
Circa 500 culture - cumpresi i populi indigeni di Grecia, Cina, Perù è America di u Nordu - sò cunnisciuti in u mondu induve e leggende è i miti descrizanu una storia convincente di una grande inundazione chì hà cambiatu a storia di a tribù. In parechji stori, solu uni pochi di persone anu survivutu à l'inundazione, cum'è in u casu di Noè. Parechji di i populi anu cunsideratu chì l'inundazione hè stata causata da i dii chì, per una ragione o per l'altru, s'anu stancu di u tipu umanu. Forsi u populu era currutti, cum'è in i tempi di Noè è in una legenda da a tribù Nativa Americana Hopi di l'America di u Nordu, o forse ci era troppu persone è troppu rumoroso, cum'è in l'epica di Gilgamesh. (13)
Sì l'inundazione mundiale ùn era micca vera, certi nazioni avarianu spiegatu chì eruzioni vulcaniche spaventose, grandi tempeste di neve, siccità (...) anu distruttu i so antenati maligni. L'universalità di a storia di u Diluviu hè dunque unu di i migliori pezzi di evidenza di a so verità. Pudemu scaccià qualcunu di sti racconti cum'è leggende individuali è pensanu chì era solu imaginazione, ma inseme, da una perspettiva glubale, sò quasi indiscutibili. (A Terra)
Dinosauri è mammiferi . Quandu avemu lettu libri di biologia è a literatura di l'evoluzione, avemu ripetutamente l'idea di cumu tutta a vita hà evolutu da una semplice cellula primitiva à e forme attuali. L'evoluzione includeu chì i pesci avianu da diventà rane, ranocchi in reptili è dinosauri in mammiferi. Tuttavia, una osservazione impurtante hè chì l'osse di dinosauri sò stati truvati trà l'osse chì s'assumiglia à l'osse di cavallu, vacca è pecura (Anderson, A., Tourism falls victim to tyrannosaurus, Nature, 1989, 338, 289 / Dinosaurus pò esse mortu tranquillamente dopu tuttu, 1984). , New Scientist, 104, 9.), cusì i dinosauri è i mammiferi duveranu campà à u stessu tempu. A seguente citazione si riferisce à u listessu. Conta cumu Carl Werner hà decisu di pruvà a teoria di Darwin in pratica. Hà fattu 14 anni di ricerca è hà pigliatu millaie di ritratti. I studii anu dimustratu chì i mammiferi è l'acelli campavanu in abbundanza è à u stessu tempu cum'è dinosauri:
Senza alcuna cunniscenza previa specifica nantu à i fossili viventi, u duttore paramedicu americanu Carl Werner hà decisu di mette a teoria di Darwin sottu una prova pratica ... Hà realizatu una ricerca estensiva di 14 anni nantu à i fossili di l'era di i dinosauri.è e pussibuli spezie chì puderianu coesiste cù elli... Werner hà familiarizatu cù a literatura di paleontologia prufessiunale è hà visitatu 60 musei di storia naturale in u mondu, induve hà pigliatu 60 000 ritratti. Il s'est concentré uniquement sur les fossiles qui étaient creusés dans les mêmes strates, où les fossiles de dinosaures peuvent être trouvés (Triassique -, Jurassique -, et Période Crétacique 250-65 millions d'années il y a). Dopu hà paragunatu i millaie di fossili ugualmente vechji chì avia trovu in i musei è vistu in a literatura cù spezie attuali è intervistatu parechji esperti in u campu di a paleontologia è altri prufessiunali. U so risultatu era chì i musei è a literatura basata in paleontologia mostranu fossili di ogni gruppu di spezie chì esistenu oghje ... Ci hè statu dettu chì i mammiferi cuminciaru à sviluppà lentamente durante l'"era prima" di i dinosauri, chì i primi mammiferi eranu "picculi criaturi cum'è musaragni chì vivevanu in piattu è si movenu solu durante a notte in teme di i dinosauri". In a literatura prufessiunale, però, Werner hà scupertu rapporti di squirrels, opossums, castors, primati è ornitorinchi chì sò stati scavati da strati di dinosauri. Hà riferitu ancu à un travagliu publicatu in u 2004, secondu chì 432 criaturi mammiferi sò stati truvati in i strati Triassicu -, Jurassicu - è Cretacicu, è quasi un centu di elli sò scheletri cumpleti ... In l'intervista video di Werner, l'amministratore di u museu preistoricu di Utah, u duttore Donald Burge, spiega: "Truvemu fossili di mammiferi in quasi tutte e nostre scavi di dinosauri. Avemu deci tunnillati di argilla bentonita chì cuntene fossili di mammiferi, è simu in un prucessu di dà à altri circadori. Micca perchè ùn li truveremu micca impurtanti, ma perchè a vita hè corta, è ùn sò micca specializatu in mammiferi : sò specializatu in rettili è dinosauri ». U paleontologu Zhe-Xi Luo (Museu Carnegie di Storia Naturale, Pittsburgh) hà dichjaratu in l'intervista video di Werner in u maghju di u 2004: "U terminu "era di i dinosauri" hè misnomer. I mammiferi custituiscenu un gruppu significativu chì hà cunvivutu cù i dinosauri è ancu sopravvive ". (Questi cumenti sò di u libru: Werner C. Living Fossils, p. 172 -173). (14)
Basatu nantu à i ritrovamenti di fossili, u terminu era di dinosauri hè dunque ingannatu. I mammiferi muderni cumuni anu campatu à tempu à i dinosauri, vale à dì almenu 432 spezie di mammiferi. Qu'en est-il des oiseaux dont on pense qu'ils ont évolué à partir des dinosaures ? Sò stati ancu truvati in i stessi strati cù dinosauri. Quessi sò esattamente e listesse spezie cum'è oghje: pappagallo, pinguinu, civetta, piro, albatros, fenicotteri, loon, anatra, cormoranu, avocet... Dr Werner hà dichjaratu chì "" i musei ùn mostranu micca questi fossili d'uccelli muderni. , nè disegnali in l'imaghjini chì raffiguranu ambienti di dinosauri. Hè sbagliatu. In fondu, ogni volta chì un T. Rex o Triceratops hè raffiguratu in una mostra di u museu, anatre, loons, flamingos, o alcuni di questi altri uccelli muderni chì sò stati truvati in i stessi strati cù dinosauri anu ancu esse raffigurati. Ma ùn succede micca. Ùn aghju mai vistu un anatra cù un dinosauru in un museu di storia naturale, avete ? Un gufo ? Un pappagallo?
Dinosauri è umani . In a teoria di l'evoluzione, hè cunsideratu impussibile chì l'omu hà campatu nantu à a terra cum'è i dinosauri. Ùn hè micca accettatu, ancu s'ellu si sà chì altri mammiferi apparsu in u stessu tempu cù i dinosauri, è ancu s'è altre scuperte suggerenu ancu chì l'omu duveria apparsu prima di i dinosauri (oggetti è fossili umani in dipositi di carbone, etc.). Tuttavia, ci hè una certa evidenza chjara chì i dinosauri è l'omu campanu à u stessu tempu. Per esempiu, e descrizioni di draghi sò cusì. In u passatu, a ghjente parlava di dragoni, ma micca di dinosauri, chì u nome hè statu inventatu da Richard Owen solu in u 19u seculu.
Storia s. Un pezzu di evidenza chì i dinosauri anu campatu in u passatu ricenti hè e numerose storie è descrizzioni di grandi dragoni è lucertuli volanti. Quantu più vechje sò queste descrizioni, più veri sò. Sti discrizzioni, chì ponu esse basati nantu à l'infurmazioni di memoria antica, ponu esse truvati trà parechji pòpuli diffirenti, cusì sò citati per esempiu in a literatura inglese, irlandese, danese, norvegese, tedesca, greca, rumana, egiziana è babilonia. I seguenti citazioni dicenu nantu à a prevalenza di raffigurazioni di draghi.
I dragoni in leggende sò, stranamente, cum'è animali veri chì campavanu in u passatu. S'assumiglia à grandi rèttili (dinosauri) chì guvernavanu a terra assai prima chì l'omu hè suppostu chì hè apparsu. I dragoni eranu generalmente cunsiderati cattivi è distruttivi. Ogni nazione si riferisce à elli in a so mitulugia. ( L'Enciclopedia di u Libru Mundiale, Vol. 5, 1973, s. 265)
Dapoi u principiu di a storia arregistrata, i dragoni sò apparsu in ogni locu: in i primi cunti assiri è babiloniani di u sviluppu di a civilizazione, in a storia ebraica di l'Anticu Testamentu, in i vechji testi di Cina è Giappone, in a mitulugia di Grecia, Roma. è i primi cristiani, in e metafore di l'America antica, in i miti di l'Africa è l'India. Hè difficiuli di truvà una sucità chì ùn hà micca inclusu i dragoni in a so storia legendaria ... Aristòtele, Plinio è altri scrittori di u periodu classicu dichjaranu chì i stori di dragoni eranu basati nantu à u fattu è micca l'imaginazione. (15)
U geologu finlandese Pentti Eskola hà digià dettu decennii fà in u so libru Muuttuva maa cumu e raffigurazioni di dragoni s'assumiglianu dinosauri:
E diverse forme d'animali simili à lucertola ci parenu cusì divertenti perchè assai di elli s'assumiglia - in una manera distante è spessu caricaturale - mammiferi muderni chì vivenu in cundizioni simili. In ogni casu, a maiò parte di i dinosauri eranu cusì assai diffirenti da e forme di vita muderne chì l'analogi più vicini ponu esse truvati in i rapprissioni di dragoni in leggende. Curiosamente, l'autori di e leggende naturalmente ùn anu micca studiatu e petrifaczioni o ancu sapia di elli. (16)
Un bon esempiu di cumu i dinosauri puderanu esse veramente dragoni hè u calendariu lunare è l'horoscope cinese, chì hè cunnisciutu per esse seculi. Allora quandu u zodiacu cinese hè basatu annantu à 12 segni d'animali chì ripetenu in cicli di 12 anni, ci sò 12 animali implicati. 11 di elli sò familiari ancu in i tempi muderni: ratu, bue, tigre, lepre, serpente, cavallu, pecuri, scimmia, gallu, cane è porcu.Invece, l'animali 12th hè un dragone, chì ùn esiste micca oghje. Una bona quistione hè chì se l'animali 11 sò stati animali veri, perchè u dragone seria una eccezzioni è una criatura mitica? Ùn hè micca più ragiunate di suppone chì una volta hà campatu à u stessu tempu cù l'omu, ma hè statu estinta cum'è innumerevoli altri animali ? Hè bonu di ricurdà dinò chì u terminu dinosauru hè statu inventatu solu in u 19u seculu da Richard Owen. Prima di quessa, u nome di dragu hè statu usatu per seculi:
Inoltre, i seguenti osservazioni ponu esse citati:
Curiosamente, in un tempiu di 800 anni in a jungla cambogiana, hè stata trovata una scultura chì s'assumiglia à un stegosaurus. Hè un tipu di dinosauru. (Da Ta Prohm Temple. Maier, C., The Fantastic Creatures of Angkor, www.unexplainedearth.com/angkor.php, 9 February 2006.)
• In Cina, descrizzioni è stori nantu à i dragoni sò assai cumuni; millaie di elli sò cunnisciuti. Dicenu cumu i dragoni ponenu l'ova, cumu alcuni d'elli avianu ali è cumu i squame li cuprianu. Una storia chinesa conta di un omu chjamatu Yu chì hà scontru cù dragoni mentre drenava un palude. Questu hè accadutu dopu à a grande inundazione globale. In Cina, l'ossi di dinosauri sò stati utilizati per seculi com'è medicini tradiziunali è cataplasmi per i burns. U nomu cinese per i dinosauri (kong long) significa solu "osse di dragone" (Don Lessem, Dinosaurs rediscovered p. 128-129. Touchstone 1992.). Si dice ancu chì i Cinesi anu utilizatu dragoni cum'è animali domestici è in parati imperiali (Molen G, Forntidens vidunder, Genesi 4, 1990, pp. 23-26).
• L'Egiziani anu raffiguratu u dragone Apophis cum'è un nemicu di u rè Re. In listessu modu, e descrizzioni di dragoni circulanu in a literatura babilonese. Si dice chì u famosu Gilgamesh hà uccisu un dragone, una criatura enorme cum'è reptile, in una furesta di cedri. (Enciclopedia Britannica, 1962, Vol. 10, p. 359)
• Si dice chì l'Apollu grecu hà uccisu u dragone Pitone à a funtana di Delfin. U più notu di l'antichi assassini di dragoni greci è rumani era una persona chjamata Perseus.
• Narrativa arregistrata in forma puetica da u 500 à u 600 d.C. conta a storia di un omu bravu chjamatu Beowulf, chì era incaricatu di sbulicà u strettu di Danimarca da i mostri volanti è acquatici. U so attu eroicu era l'uccisione di u mostru Grendel. On disait que cet animal avait des membres postérieurs gros et des membres antérieurs petits, était capable de résister aux coups d'épée et était un peu plus grand que l'homme. Si movia verticalmente assai rapidamente.
• L'autore rumanu Lucanu hà ancu parlatu di dragoni. Diriggiò e so parolle à un dragone etiopiu: "O drago scintillante d'oru, fate l'aria in alto è uccidete grandi tori.
• Descrizioni di serpenti volanti in Arabia da Erodotu grecu (ca. 484-425 aC) sò stati cunservati. Ellu descrive abbastanza bè alcuni pterosauri. (Rein, E., U III-VI Libru di Herodotos , p. 58 è Libru VII-IX , p. 239, WSOY, 1910)
• Plinio hà mintuatu (Storia Naturale) in u primu seculu aC chì u dragone hè "in guerra cuntinuu cù l'elefante, è ellu stessu hè cusì enormu in grandezza chì avvolge l'elefante in i so pieghe è l'imbulighja in u so coconu".
• Una vechja enciclopedia Storia Animalium ammenta chì ci era sempre i « dragoni » in l'anni 1500, ma ch'elli avianu diminuitu considerablemente di grandezza è eranu rari.
• Una cronaca inglesa di u 1405 si riferisce à un dragone : « Vicinu à a cità di Bures, in vicinanza di Sudbury, hè statu vistu ultimamente un dragone chì hà fattu assai danni à a campagna. Hè di grandezza enormosa, cù una cresta nantu à a terra. a cima di a so testa, i so denti sò cum'è lame di sega, è a so coda hè assai longa. Dopu à a macellazione di u pastore di a banda, hà manghjatu assai pecure in bocca ". (Cooper, B., After the Flood-The early post-Flood histort of Europe tracciatu à Noè, New Wine Press, West Sussex, UK, pp. 130-161)
• In u XVImu seculu, u scientist talianu Ulysses Aldrovanus hà descrittu accuratamente un picculu dragone in una di e so publicazioni. Edward Topsell hà scrittu finu à u 1608: "Ci sò parechji tipi di dragoni. I sfarenti tippi sò siparati basatu in parte nantu à u so paese, in parte nantu à a basa di a so dimensione, in parte nantu à a basa di i so segni distintivi ".
• L'insignia di u dragone era cumuni trà parechje forze militari. Hè stata aduprata, per esempiu, da l'imperatori rumani orientali è i rè inglesi (Uther Pendragon, babbu di u rè Artù, Riccardu I durante a guerra di u 1191 è Enricu III durante a so guerra contr'à i Gallesi in u 1245) è ancu in Cina, u dragone era un simbulu naziunale stemma di a famiglia reale.
• Dinosauri è dragoni sò una parte di u folklore di parechje nazioni. In più di a Cina, questu hè statu cumuni trà e nazioni di u Sudamerica.
• Johannes Damascene, l'ultimu di i Padri di a Chjesa Greca, chì hè natu in l'annu 676 dC, discrive i dragoni (L'opere di San Ghjuvanni Damascenu, Edizione Martis, Mosca, 1997) in a manera seguente:
Rumanu Dio Cassius (155-236 AD), chì hà scrittu a storia di l'Imperu Rumanu è di a Republica, riprisenta e lotte di u cunsul rumanu Regulus in Carthage. Un dragone hè statu uccisu in a battaglia. Hè stata sbuchjata è a pelle hè stata mandata à u Senatu. Per ordine di u Senatu, a pelle hè stata misurata è era 120 metri di lunghezza (ca. 37 metri). A pelle hè stata guardata in un tempiu nantu à e muntagne di Roma sin'à l'annu 133 aC, quandu hè sparita quandu i Celti occupavanu Roma. (Pliniu, Storia Naturale . Libru 8, Capitulu 14. Pliniu stessu dice di avè vistu u trofeu in quistione in Roma). (17) • Disegni. Disegni, pitture è statue di dragoni sò stati ancu cunservati, chì sò quasi identichi in dettagli anatomichi in tuttu u mondu. Si trovanu in quasi tutte e culture è religioni, cum'è stori nantu à elli sò cumuni. I ritratti di dragoni sò stati registrati in scudi militari (Sutton Hoo) è ornamenti di muru di a chjesa (per esempiu SS Mary è Hardulph, Inghilterra). In più di toru è leoni, i dragoni sò raffigurati nantu à a Porta Ishtar di l'antica cità di Babilonia. I primi sigilli di cilindru Mesopotamian mostranu i dragoni chì si scollanu cù a coda quasi longu quant'è u so collu (Moortgat, A., L'arti di l'antica Mesopotamia, Phaidon Press, London 1969, pp. 1,9,10 è Plate A.) . Puderanu vede più ritratti tematichi di draghi-dinosauri, per esempiu in www.helsinki.fi/~pjojala/Dinosauruslegendat.htm. Curiosamente, ci sò disegni di sti animali ancu nantu à i mura di caves è canyon. Sti scuperti sò stati fatti almenu in Arizona è l'area di l'antica Rhodesia (Wysong. RL, The Creation-evolution controversy, pp. 378,380). Per esempiu, in Arizona in u 1924, quandu esaminendu un muru d'alta muntagna, hè statu scupertu chì l'imaghjini di diversi animali eranu stati scolpiti in a petra, per esempiu, elefanti è cervi di muntagna, ma ancu una maghjina chjara di un dinosauru (Thoralf Gulbrandsen: Puuttuva) . rengas, 1957, p. 91). L'Indiani Maya anu ancu cunsirvatu una scultura in rilievu cù un acellu chì s'assumiglia à l'Archeopteryx, vale à dì una lucertola (18) . Sicondu a vista evoluzionistica, duveria campà à u stessu tempu cù i dinosauri. L'evidenza hè stata ancu cunsirvata di lucertuli volanti, chì l'envergure di l'ala puderia esse vinti metri, è chì si crede morse decine di milioni d'anni fà. A seguente descrizzione si riferisce à elli è cumu un animale volante simili à Pterosaur hè rapprisintatu nantu à a ceramica:
U più grande di i lucertuli volanti era u pterosauru chì l'envergure di l'ala puderia esse più di 17 metri. (…) In a BBC Wildlife Magazine (3/1995, Vol. 13), Richard Greenwell hà speculatu annantu à l'esistenza di u pterosauru oghje. Cita l'espluratori A. Hyatt Verrill, chì avia trovu qualchi ceramica peruviana. I vasi d'argilla rapprisentanu un pterosauru chì s'assumiglia à pterodactyl. Verrill specula chì l'artisti anu utilizatu fossili cum'è u so mudellu è scrive:
Per seculi, e descrizioni precise è ancu i disegni di i fossili pterodactyl sò stati passati da una generazione à l'altru, cum'è l'antenati di u populu di Cocle campavanu in un paese induve ci era resti ben conservati di i pterosauri.
Inoltre, l'Indiani di l'America di u Nordu eranu familiarizati cù u thunderbird, chì u nome hè statu pigliatu in prestu per una vittura. (19)
In a Bibbia , i Behemoths è Leviathan citati in u libru di Job parenu riferite à i dinosauri. Dice di u behemoth chì a so coda hè cum'è un cedru, chì i tendini di e so cosce sò stretti è l'osse sò cum'è barre di ferru. Sti discrizzioni s'adattanu bè cù certi dinosauri, cum'è i sauropodi, chì puderanu criscinu à più di 20 metri di lunghezza. In listessu modu, u locu di Behemoth in u copertu di a canna, è i fens si adatta à i dinosauri, perchè parechji di elli stavanu vicinu à e spiagge. In quantu à a cuda cum'è cedru chì Behemoth move, hè interessante chì ùn hè micca cunnisciutu oghje un grande animale per avè una tale cuda. A cuda di u dinosauru erbivoru puderia esse 10-15 metri longu è pisava 1-2 tunnellate, è animali simili ùn sò micca cunnisciuti in i tempi muderni. Certi traduzzioni di a Bibbia traduce Behemoth cum'è un ippopotamu (è Leviathan cum'è un crocodile), ma a descrizzione di una coda di cedru ùn si adatta à un ippopotami in ogni modu. Un cumentu interessante nantu à u sughjettu pò esse truvatu da u rispittatu scientist fossili tardu Stephen Jay Gould, chì era un ateu marxista. Ellu hà dichjaratu chì quandu u libru di Job parla di Behemoth, l'unicu animali chì si adatta à sta descrizzione hè un dinosauru (Pandans Tumme, p. 221, Ordfrontsförlag, 1987). Cum'è un evoluzionistu, hà cridutu chì l'autore di u libru di Job deve avè avutu a so cunniscenza da i fossili truvati. Tuttavia, questu unu di i libri più antichi in a Bibbia si riferisce chjaramente à un animale vivente (Job 40:15: Eccu avà behemoth, chì aghju fattu cun voi ...).
- (Job 40: 15-23) Eccu avà Behemoth , chì aghju fattu cun voi; manghja l'erba cum'è un boe. 16 Vede avà, a so forza hè in i so lombi, è a so forza hè in l'ombiccu di u so ventre. 17 Si move a coda cum'è un cedru : I nervi di i so cosci sò stretti stretti . 18 I so ossi sò cum'è pezzi forti di bronzu ; i so ossi sò cum'è sbarre di ferru. 19 Hè u capu di i camini di Diu : quellu chì l'hà fattu pò fà a so spada per avvicinà à ellu. 20 Di sicuru, e muntagne li portanu da manghjà, induve tutte e bestie di u campu ghjucanu. 21 Si stende sottu à l'arburi d'ombra, in u copertu di a canna è di i paludi . 22 L'arburi d'ombra u coprenu cù a so ombra ; i salici di u torrente l'intornu. 23 Eccu, beie un fiumu , è ùn s'appretta : ch'ellu si confia ch'ellu si pò chjappà u Ghjordanu in a so bocca.
Leviathan hè una altra criatura interessante citata in u Libru di Job. Si dice chì sta criatura hè u rè di l'animali è hè scrittu cumu una fiamma esce da a so bocca. (L'accussì-chiamatu scarabeu bomber chì pò spew hot - 100 gradi Celsius - gas direttamente nantu à un attaccante, hè cunnisciutu ancu in u regnu animali). Hè pussibule chì parechji storii nantu à i dragoni chì ponu sbattà u focu da a so bocca venenu da questu. Certi traduzzioni di a Bibbia anu traduttu u Leviathan cum'è un crocodile, ma quale hà vistu un crocodile chì ti faci sfracicà à a vista, è quale pò estimà u ferru cum'è paglia, è l'ottone cum'è legnu putratu, è quale hè u rè di tutti l'animali maestosi ? In ogni prubabilità, hè ancu un animali estinti chì ùn esiste più, ma era cunnisciutu durante u tempu di Job. U Libru di Job dice u seguente:
- (Job 41: 1,2,9,13-34) Pudete sguassate u leviathan cun un ganciu? o a so lingua cù una corda ch'è tù falassi ? 2 Pudete mette un ganciu in u nasu ? o trapassò a so mascella cù una spina ? 9 Eccu, a speranza di ellu hè in vanu : unu ùn serà micca abbattutu ancu à a vista di ellu ? 13 Quale pò scopre a faccia di u so vistitu ? o quale pò vene à ellu cù a so doppia briglia ? 14 Quale pò apre e porte di a so faccia ? i so denti sò terribili intornu . 15 E so squame sò u so orgogliu, chjusu inseme cum'è un sigellu strettu . 16 L'unu hè cusì vicinu à l'altru, chì l'aria ùn pò micca passà trà elli. 17 Sò uniti l'un à l'altru, s'appoghjanu inseme, ch'elli ùn ponu esse spartuti. 18 Per i so bisogni una luce brilla, è i so ochji sò cum'è e palpebre di a matina. 19 Da a so bocca partenu lampi ardenti, è saltanu scintille di focu . 20 Da i so narici esce fumu, cum'è da una pignatta o da un calderone. 21 U so soffiu accende carbone, è una fiamma esce da a so bocca . 22 In u so collu ferma a forza, è u dulore hè cambiatu in gioia davanti à ellu. 23 I fiocchi di a so carne sò uniti: sò fermi in sè stessu ; ùn ponu esse spustati. 24 U so core hè fermu cum'è una petra ; iè, duru cum'è un pezzu di macina di u fondu. 25 Quand'ellu si suscita, i putenti anu a paura : per via di e rotture si purificanu. 26 A spada di quellu chì stende nantu à ellu ùn pò micca tene : a lancia, u dard, nè u merlu. 27 Cunsidereghja u ferru cum'è a paglia, è u bronzu cum'è legnu putratu. 28 A freccia ùn pò micca fà fughje : e petre di fionda sò cun ellu turnate in stoppia. 29 I dardi sò cunti cum'è stubble : si ride di u tremu di una lancia. 30 Sottu à ellu ci sò petri taglienti : stende cose agude nantu à u fangu. 31 Fà bolliri l'abissu cum'è una pignatta : face u mare cum'è una pignatta d'unguentu. 32 Face una strada per splende dopu à ellu ; unu avissi a pinsari lu prufondu à esse canusciu. 33 In terra ùn ci hè u so simile, chì hè fattu senza paura. 34 Ellu vede tutte e cose alte : hè un rè nantu à tutti i figlioli di l'orgogliu .
Chì ci hè a descrizzione biblica di i dragoni? A Bibbia hè piena di metafore chì rapprisentanu colombe, lupi gravi, serpenti astuti, pecuri è capre, chì sò tutti l'animali chì si trovanu in a natura oghje. Perchè un dragone, chì hè citatu parechje volte in l'Anticu è u Novu Testamentu, è in a literatura antica, esse una eccezzioni? Quandu u Genesi (1:21) dici cumu Diu hà criatu grandi animali marini, mostri marini (a versione rivista) (Gen 1:21 E Diu hà criatu grandi balene, è ogni criatura vivente chì si move, chì l'acqui hà purtatu in abbundanza, dopu a so tipu, è ogni uccelli alati dopu à u so tipu: è Diu hà vistu chì era bonu.) , a lingua uriginale usa a listessa parolla "tannin", chì equivale à dragone in altrò in a Bibbia. I seguenti versi, per esempiu, riferite à i dragoni:
- (Job 30:29) Sò un fratellu di i dragoni , è un cumpagnu di i gufi.
- (Ps 44:19) Ancu se ci hà feritu in u locu di i dragoni , è ci hà coperto cù l'ombra di a morte.
- (Isa 35: 7) È a terra asciutta diventerà una piscina, è a terra assetata fonti d'acqua: in l'abitazione di i dragoni , induve ognunu giace, serà erba cù canne è giunchi.
- (Isa 43:20) A bestia di u campu mi onorerà, i dragoni è i civette: perchè aghju datu l'acqua in u desertu, è i fiumi in u desertu, per dà beie à u mo populu, u mo sceltu.
- (Jer 14: 6) È l'asini salvatichi stavanu in i lochi alti, snuffavanu u ventu cum'è dragoni ; i so ochji fallenu, perchè ùn ci era micca erba.
- (Jer 49:33) È Hasor serà una dimora per i dragoni , è una desolazione per sempre: ùn ci sarà omu, nè un figliolu di l'omu abita in ellu.
- (Michea 1:8) Per quessa, mi lamentu è u lamentu, andaraghju spogliatu è nudu: Faraghju un lamentu cum'è i dragoni , è dolu cum'è i civette.
- (Mal 1:3) È aghju odiatu Esaù, è aghju fattu e so muntagne è u so patrimoniu desertu per i dragoni di u desertu.
- (Ps 104:26) Ci vanu e navi: ci hè quellu leviathan, chì avete fattu ghjucà ind'è quì.
- (Job 7:12) Sò un mare, o una balena , chì mi metti una veglia? (a versione rivista: mostru marinu, in ebraicu tanninu, chì significa dragone)
- (Job 26: 12,13) Ellu divide u mare cù u so putere, è per a so intelligenza sbate à traversu l'orgogliosi. 13 Per u so spiritu hà adornatu i celi ; a so manu hà furmatu u serpente stortu.
- (Sal 74:13,14) Avete spartu u mare cù a vostra forza: avete frettu a testa di i dragoni in l'acque. 14 Tu brisais les têtes du léviathan en morceaux, et l'as donné en viande aux gens qui habitaient le désert.
- (Sl 91:13) Pigliarete u leone è u viperu: u ghjovanu leone è u dragone calpesterete sottu à i pedi.
- (Isa 30: 6) U fardelu di e bestie di u sudu: in u paese di l'angoscia è di l'angoscia, da induve venenu u ghjovanu è u vechju leone, a vipera è u serpente volante ardente, portaranu e so ricchezze nantu à e spalle di i ghjovani . asini, è i so tesori nantu à i mazzi di cammelli, à un populu chì ùn li prufittà micca.
- (De 32:32,33) Perchè a so vigna hè di a vigna di Sodoma, è di i campi di Gomorra: e so uve sò uva di fiele, i so grappoli sò amari: 33 U so vinu hè u velenu di i dragoni , è u velenu crudele di l'aspidi.
- (Neh 2:13) È surtitu di notte per a porta di a valle, ancu davanti à u pozzu di u dragone , è à u portu di sterco, è aghju vistu i mura di Ghjerusalemme, chì eranu arruvinate, è e so porte eranu consumate. cù u focu.
- (Isaia 51: 9) Svegliate, svegliate, pigliate forza, o bracciu di u Signore; svegliu, cum'è in i tempi antichi, in e generazioni di i vechji. Ùn site micca quellu chì hà tagliatu Rahab, è feritu u dragone ?
- (Isaia 27: 1) In quellu ghjornu, u Signore, cù a so spada dolente, grande è forte, punirà u Leviathan u serpente penetrante, ancu u Leviathan chì u serpente tortu; è ammazzarà u dragone chì hè in u mare.
- (Jer 51:34) Nebucadnetsar, rè di Babilonia, m'hà divoratu, m'hà sfracciatu, m'hà fattu un vasu viotu, m'hà inghiottitu cum'è un dragone , hà pienu u so ventre cù i mo delicati, hà sbulicatu. mi fora.
L'Apocrifi di l'Anticu Testamentu è i dragoni . E l'Apocrifi di l'Anticu Testamentu ? Anch'elli cuntenenu parechje menzioni di u dragone, chì eranu visti cum'è animali veri, piuttostu cà criaturi fittizi. L'autore di u Libru di Sirach scrive cumu preferite campà cù un leone è un dragone, chè cù a so moglia malva. Addizioni à u Libru d'Esther contanu u sognu di Mordecai (Mordecai di a Bibbia), quandu hà vistu dui grandi dragoni. Daniel era ancu affruntatu cù un dragone gigante, chì era veneratu da i Babilonesi. Questu mostra cumu questi animali anu cresciutu à proporzioni assai grande.
- (Sirach 25:16) Preferite campà cù un leone è un dragone, chè di mantene a casa cù una donna gattiva .
- (Sapienza di Salomon 16:10) Ma i vostri figlioli ùn anu micca vintu i denti di dragoni velenosi : perchè a vostra misericordia era sempre da elli, è li guarì.
- (Sirach 43:25) Perchè ci sò opere strane è meravigliose, varietà di ogni tipu di bestie è balene create.
- (Addizioni à Esther 1: 1,4,5,6) Mordecai, un Ghjudeu chì appartene à a tribù di Benjamin, hè statu purtatu in esiliu, cù u rè Joiachin di Ghjuda, quandu u rè Nebucadnezzar di Babilonia pigliò Ghjerusalemme. Mordecai era u figliolu di Jair, discendente di Kish è Shimei. 4 Hà sunniatu chì ci era un gran rumore è cunfusione, un tronu forte, è un terremotu, cù una terribile turbulenza nantu à a terra. 5 Allora apparsu dui dragoni tamanti, pronti à cummattiri . 6 Fecenu un rumore terribili , è tutte e nazioni s'appruntavanu à fà a guerra contr'à a nazione di Diu di i ghjenti.
- (Addizioni à Daniel, Bel è u Dragone 1: 23-30) È in quellu stessu locu ci era un grande dragone , chì i di Babilonia adoravanu. 24 È u rè disse à Daniel : Dite ancu tù chì questu hè di bronzu ? eccu, vive, manghja è beie ; Ùn pudete micca dì chì ùn hè micca un diu vivu: dunque aduràlu. 25 Allora Daniele disse à u rè : Adurà u Signore u mo Diu, perchè ellu hè u Diu vivu. 26 Ma lasciami, o rè, è uccideraghju stu dragone senza spada nè bastone. U rè disse: ti dugnu permessu. 27 Allora Daniele pigliò pece, grassu è capelli, è li fece bollire inseme, è ne fece grumi ; si mette in bocca à u dragone, è cusì u dragone s'hè spezzatu, è Daniel disse : Eccu, questi sò i dii. cultu. 28 Quandu i Babiloniani l'anu intesu, s'indignavanu assai, è cunspiravanu contru à u rè, dicendu : U rè hè diventatu Ghjudeu, è hà distruttu Bel, hà tombu u dragone, è hà fattu a morte i sacrificadori. 29 Allora ghjunsenu versu u rè, è li dissenu : Liberaci Daniele, o vi distrughjemu à tè è a to casa. 30 Quandu u rè hà vistu ch'elli l'eranu stretti, è li hà mandatu à Daniel.
REFERENCES:
1. J. Morgan: The End of Science: Facing the Limits of Knowledge in the Twilight of Scientific Age (1996). Reading: Addison-Wesley 2. Thoralf Gulbrandsen : The missing ring, p. 100,101 3. Stephen Jay Gould: The Panda’s Thumb, (1988), p. 182,183. New York: W.W. Norton & Co. 4. Niles Eldredge (1985): “Evolutionary Tempos and Modes: A Paleontological Perspective” teoksessa Godrey (toim.) What Darwin Began: Modern Darwinian and non-Darwinian Perspectives on Evolution 5. George McCready Price: New Geology, quote from AM Rehnwinkel's book Flood, pp. 267, 278 6. Kimmo Pälikkö : Background 2, Behind the Scenes of Development Theory, p. 927. 7. Kimmo Pälikkö : Background 2, Behind the Scenes of Development Theory, p. 194 8. Pekka Reinikainen : Forgotten Genesis, p. 173, 184 9. Stephen Jay Gould: Catastrophes and steady state earth, Natural History, 84(2):15-16 / Ref. 6, p. 115. 10. Thoralf Gulbrandsen : The missing ring, p. 81 11. Toivo Seljavaara : Were the flood and Noah's ark possible, p. 28 12. Uuras Saarnivaara : Can the Bible be trusted, p. 175-177 13. Scott M. Huse : The Collapse of Evolution, p. 24 14. Many dino fossils could have soft tissue inside, Oct 28 2010, news.nationalgeographic.com/news_/2006/02/0221_060221_dino_tissue_2.html 15. Nielsen-March, C., Biomolecules in fossil remains: Multidisciplinary approach to endurance, The Biochemist 24(3):12-14, June 2002 ; www.biochemist.org/bio/_02403/0012/024030012.pdf 16. Pekka Reinikainen : Darwin or a smart plan?, p. 88 17. Pekka Reinikainen : The riddle of dinosaurs and the Bible, p. 111 18. Pekka Reinikainen : The riddle of dinosaurs and the Bible, p. 114,115 19. https://creation.com/redirect.php?https://www. youtube.com/watch?v=QbdH3l1UjPQ 20. Matti Leisola : In the wonderland of evolutionary belief, p.146 21. J.S. Shelton: Geology illustrated 22. Pentti Eskola : The changing country, p. 114 23. Carl Wieland : Stones and Bones, p. 11 24. Pekka Reinikainen : Forgotten Genesis, p. 179, 224 25. Wiljam Aittala : The message of the Universe, p. 198 26. Kalle Taipale : Restless Earth, p. 78 27. Mikko Tuuliranta : School biology spreads disinformation, in book Usko ja tiede, p. 131,132 28. Francis Hitching : Mysterious events (The World Atlas of Mysteries), p. 159 29. Pentti Eskola : A changing country, p. 366 30. Quote from the book: Pekka Reinikainen: The Riddle of Dinosaurs and the Bible, p. 47 31. Scott M. Huse : The Collapse of Evolution, p. 25 32. Pekka Reinikainen : The puzzle of dinosaurs and the Bible, p. 90
|
Jesus is the way, the truth and the life
Grap to eternal life!
|
Other Google Translate machine translations:
Milioni d'anni / dinosauri / evoluzione umana ? Scienza in illusione: teorie ateistiche di l'origine è milioni d'anni Quandu anu campatu i dinosauri ?
Storia di a Bibbia
Fede cristiana: scienza, diritti umani Fede cristiana è diritti umani
Religioni orientali / New Age
Islam Rivelazioni è vita di Muhammad L'idolatria in l'Islam è in a Mecca
Quistioni etichi Siate liberatu da l'omosessualità
Salvezza
|