Ci hè assai evidenza per a natura storica di u Diluviu in a natura è in a tradizione umana. Leghjite quante evidenza ci hè

U Diluviu, evidenza di a natura storica di u Diluviu

Nature

Search my site


Main page | Jari's writings | Other languages

This is a machine translation made by Google Translate and has not been checked. There may be errors in the text.

   On the right, there are more links to translations made by Google Translate.

   In addition, you can read other articles in your own language when you go to my English website (Jari's writings), select an article there and transfer its web address to Google Translate (https://translate.google.com/?sl=en&tl=fi&op=websites).

                                                            

 

 

U Diluviu

 

 

Ci hè assai evidenza in favore di a storicità di u Diluviu in a natura è a tradizione umana. Amparate quantu evidenza ci hè

 

 

1. Evidenza di l'inundazione
2. A nascita di carbone è oliu
3. A devastazione di i dinosauri
 

 

1. Evidenza di u Diluviu

 

 

U Diluviu hè statu spessu vistu cum'è una mera fabula. In particulare quelli persone, chì crèdenu in a teoria di l'evoluzione, ùn crèdenu micca chì u Diluviu hà mai fattu. Pensanu chì hè impussibile chì l'acqua copre una volta a terra sana. 

   Ma l'Inondazione hè veramente accaduta? Se facemu osservazioni pratiche di u tarrenu, di i fossili è di e tradizioni umane, si riferiscenu à u Flood. Mostranu chì a grande distruzzione di massa hè accaduta una volta nantu à a Terra. In seguitu, esamineremu in una lista cum'è l'evidenza chì suggerisce stu grande disastru.

 

E tombe massive di l'animali

                                                           

• Hè statu stimatu chì ci sò circa 800 miliardi di vertebrati scheletali intarrati in a regione Karroo in Sudafrica (artìculu di Robert Broom in a Science, ghjennaghju 1959). A grande dimensione di stu situ di sepultura suggerisce chì un avvenimentu antinaturale hè accadutu. L'animali anu da esse intarratu assai prestu. In generale, stu tipu d'avvenimentu pò esse spiegatu megliu da una distruzzione di massa cum'è l'inundazione, chì ponu accumpagnà rapidamente strati di terra nantu à l'animali.

 

• U permafrost di l'Alaska è a Siberia cuntene milioni di tunnellate di osse animali. Significativamente, parechji di questi animali eranu grandi mammiferi chì ùn puderanu micca sopravvive in cundizioni freti è ùn si pudianu micca intarratu. A descrizzione da u libru Maailman Luonto ne conta. Mostra cumu questi grandi animali sò stati truvati in u fondu di a terra cù una vegetazione diversa:

 

D'interessu particulari quì hè u fattu chì u permafrost in Alaska è in Siberia pò include quantità notevuli di osse è carne, è vegetazione mezza putrefa è altri resti di u mondu organicu. In certi lochi, questi aghjunghjenu una parte notevuli di a terra. Una parte considerableu di i resti sò di grossi animali, cum'è rinoceronte pilu, leoni giganti, castori, bufali, muschi, boi, mammut è elefanti pilusi, chì si sò estinti... Hè per quessa ch'ellu hè chjaru chì u clima in Alaska era assai più caldu prima ch'ella sia ghiacciata.

 

• Evidenza di grande fossa di massa sò i resti di rinoceronti, cammelli, cinghiali è innumerevoli altri animali truvati in Agate Spring, Nebraska. Sicondu stimi di l'esperti, ci sò resti di più di 9 000 animali grossi in a zona.

 

• In u 1845, i resti di l'animali sò stati scavati vicinu à Odessa in Russia, chì includenu l'ossi di più di 100 orsi, è ancu assai ossi di cavalli, orsi, mammut, rinoceronti, bisonti, alci, lupi, iene, vari insettivori, roditori, lontre, martore e volpi. Quessi sò stati mischiati à l'inversu cù resti vegetali, uccelli è ancu cù pesci (!). A prisenza di pesci trà l'animali di a terra pare esse una riferenza chjara à u Diluviu. Cumu pò esse u pesciu in i stessi strati cù l'animali di a terra?

 

• Colline chì cuntenenu un gran numaru d'ossi d'ippopotami sò stati truvati in Palermu, in Italia. Siccomu ci sò ancu l'osse di i ghjovani ippopotami trà e scuperte, ùn puderanu micca mortu in modu naturali. A prisenza di questi ghjovani ippopotami indica chjaramente u Diluviu.

 

• I scuperti di a caverna sò stati fatti, per esempiu, in Yorkshire in Inghilterra, Cina, in a costa est di l'USA è in Alaska, induve i scheletri di decine di erbivori diffirenti è manghjatori d'animali sò stati truvati in i stessi grotte. In Yorkshire, l'Inghilterra, l'ossa di un elefante, un rinoceronte, un ippopotamo, un cavallu, un cervu, un tigre, un orsu, un lupu, un cavallu, una volpe, una lepre, un cunigliu, è ancu parechji uccelli. in una di e grotte di stalactite. In regula, questi animali chì manghjanu l'altri in nisun casu ùn si fermanu cù l'altri.

 

• Un'altra grande tomba si trova in Francia, duv'è più di 10 000 resti di scheletri di cavalli sò stati truvati.

 

• Scuperte in vasti cimiteri di dinosauri sò ancu fatti. L'osse di parechji centu, ancu millaie, di picculi dinosauri sò stati truvati in Belgio in un depositu di argilla à circa 300 metri di prufundità. L'osse di circa 10.000 lucertole d'anatra sò state scuperte in una piccula zona in Montana, USA, è si trovanu tombe massive à centu capi di lucertuli di rinoceronte in Alberta, Canada. Inoltre, altri ritrovi di tomba più chjuca ligati à i dinosauri sò stati fatti in diverse parti di u mondu. Hè prubabile chì questi animali sò stati complici di a listessa distruzzione chì hè accaduta à u mondu à u stessu tempu.

   Un esempiu appare ancu in u libru L'Età di Dinosauri da u famosu scienziatu evolutivu Björn Kurten. Ellu ammenta chì parechji fossili di dinosauri sò stati truvati in una pusizioni di natazioni cù a testa torciata in daretu, cum'è in una lotta di morte.

 

Fossili di troncu d'arburu, parechji di i quali sò mischiati è capovolti . Nanzu, era statu dichjaratu cumu si sò stati truvati fossili di tronchi d'arburu da diverse parti di u mondu, chì si trovanu in a terra è si estendenu à traversu diversi strati. Assai spessu, sti tronchi è tronchi sò solu un grande mess ammucciatu cù fangu, osse è fangu. E so radiche puderanu ancu esse capovolte, chì hè evidenza di qualchì avvenimentu devastanti. Per chì i fossili di troncu d'arburu sò nati è cunservati, anu da esse statu intarrati in i strati di terra intornu à elli assai rapidamente - altri ùn ci saria micca statu fossili di elli.

 

L'origine di i fossili . I fossili in terra sò evidenza putente di l'inundazione. L'urìggini di i fossili in u tarritoriu pò esse spiegatu solu da u fattu chì i mudslides anu intarratu una pianta è animali viventi o mortu pocu prestu. S'ellu ùn s'era fattu rapidamente, i fossili ùn anu pussutu esse furmatu, perchè altrimenti i battìri è i scavengers l'avarianu decomposti in pocu tempu. Hè nutate chì oghje i fossili ùn sò micca furmati. U famosu esploratore Nordenskiöld hà nutatu chì hè più faciule per truvà vechji resti di lucertuli giganti in Spitzbergen chì quelli di foche recentemente intarrate, ancu s'ellu ci sò milioni di foche in quella zona.

    Dunque, hè un prublema enormu per pruvà à spiegà cumu grandi animali cum'è mammut, dinosauri, rinoceronti, ippopotami, cavalli è altri animali grossi puderanu esse intarrati sottu u fangu è i strati di a terra si ùn crede micca in u Flood. Mammoths solu sò stimati à circa 5 milioni di individui intarrati in a terra. In e cundizioni attuali, tali animali ùn saranu micca intarrati in a terra, ma si puderianu rapidamente nantu à a terra o i scavengers manghjanu immediatamente. A seguente discrizzione (James D. Dana: "Manuale di Geologia", p. 141) mostra quantu hè necessariu un sepultura rapida per a fossilization:

 

L'animali vertebrati, cum'è i pesci, i rettili, etc., si decomponenu quandu i so parti molli sò eliminati. Deve esse intarrati rapidamente dopu a morte per evità di decadenza è esse manghjatu da altri animali.

 

INTERRU VIVU . Parechji fossili furnisce una prova chjara di u fattu chì sò stati sipolti rapidamente.

    In più di a sepultura rapida, ci hè una quantità di evidenza chì l'animali eranu sempre vivi à u mumentu di a so sepultura. Eccu alcuni esempi:

 

fossili di pesci. Un gran numaru di fossili di pesci sò stati truvati cù segni di esse enterrati vivu è rapidamente.

   Prima, sò stati truvati fossili di pesci chì anu avutu un pastu in prugressu: anu avutu un altru pesciu più chjucu in bocca quand'elli sò stati intarrati di colpu sottu à grande massa di terra. In altri palori, se un pesciu manghja u so manghjatu, ùn hè micca sperienze una morte normale, ma hà campatu una vita normale finu à chì hà sperimentatu un sepultura rapida.

    Siconda, un gran numaru di fossili di pesci sò stati truvati chì avianu tutte e squame in u locu, a bocca aperta è tutte l'alette sparse. Ogni volta chì tali marchi si trovanu nantu à i pesci, indicanu chì anu da esse sempre in vita è luttà contr'à u so destinu finu à ch'elli sò stati subitu intarrati. In una inundazione, un sepultura cusì rapida sottu u fangu seria u modu più prubabile per i pesci di mori. Per esempiu, circa 9/10 di i pesci d'armatura chì si trovanu in i vechji dipositi di gres rossi sò in una tale pusizioni - anu alzatu e so duie corne à angulu rettu à a placa ossea di a so testa cum'è un signu di periculu - chì mostra chì anu sperimentatu. una sepultura rapida.

    Inoltre, i fossili di pesci ùn ponu esse formati in altri modi - salvu in a manera citata prima - perchè in cundizioni normali i pesci si decomponenu assai rapidamente o sò manghjati da altri animali. Tuttavia, in i siti di sepultura di pesci si ponu truvà milioni di tali fossili di pesci.

 

Mitili bivalvi è ostriche. I musculi bivalvi è l'ostriche sò stati truvati in pusizioni chjusu, chì indicanu chì sò stati intarrati vivi. Di solitu, quandu sti animali murenu, u musculu chì tene i so cunchiglia chjusu si rilassa chì permette a sabbia è l'argilla per entra. Sti fossili, però, sò generalmente truvati chjusi stretti è ùn ci hè nè sabbia o argilla trà e cunchiglia. Siccomu sti cunchiglia sò chjusi strettamente, indica chì questi animali sò stati intarrati quandu eranu sempre vivi.

 

Mammut. Inseme à parechji altri animali, sò stati fatti grandi scuperte di mammut. Hè stimatu chì ci sarianu sin'à 5 milioni di mammut intarrati in terra. I so resti, principarmenti zanne, sò stati scavati fora di a terra in tunnellate, è sò stati ancu utilizati com'è materia prima per l'industria di l'ivori, cusì ùn pudemu micca parlà di alcuna quantità truvata.

    Ciò chì hè rimarchevule nantu à questi scuperti di mammut hè chì i mammut sò stati trovati cunservati in assai boni cundizioni. Qualchidunu di elli sò stati truvati in una pusizioni stante (!), altri anu ancu avutu l'alimentu micca digeritu in bocca è stomacu. Inoltre, alcuni sò stati trovati cumplettamente intactu è senza danni.

    Quandu tali scuperti sò fatti nantu à grandi spazii, mostra chì ùn sò micca stati ammazzati in una inundazione di primavera localizata, attraversu a morte lenta da a fame, o qualsiasi morte ordinaria cum'è hè statu spiegatu. Nisuna quantità di uniformitarismu pò spiegà a morte simultanea è viulente di centinaie di millaie d'animali è cumu sò stati intarrati in strati di limo è terra. In u Flood, questu puderia accade.

 

CREATURE MARINE E PARTI DI LUI TROVU IN MONTAGNA È TERRA SECCA .

 

- (Gen 7:19) È l'acque anu prevalsu assai nantu à a terra; è tutte e muntagne alte, chì eranu sottu à tuttu u celu, eranu cuparti.

 

- (2 Petru 3: 6) ... Per quale u mondu chì era tandu, essendu invasu d'acqua, perì

 

Forsi a megliu evidenza di una inundazione glubale hè u fattu chì pudemu truvà resti di criaturi marini nantu à a muntagna è a terra secca. (Esempii simili ponu esse truvati in i prugrammi di natura nantu à a televisione.) Sti resti certamenti ùn pudianu esisti in i so lochi attuali si u mare ùn avia micca in qualchì tempu cupertu questi spazii.

 

• 500 anni prima di l'iniziu di u calendariu mudernu, Pitagora truvò resti di criaturi marini nantu à e muntagne. (p.11 Planeetta maa ("Planeta Terra")).

 

• Centu anni dopu, u storicu grecu Erodotu hà scrittu chì i cunchili sò stati cullati da u desertu in Egittu. Cuncludi chì u mare deve esse ghjuntu finu à u desertu (p. 11 "Planeetta maa"). Resti di grandi animali marini sò stati ancu truvati in i grandi deserti di sabbia di l'Africa.

 

• Xenofanes truvò fossili marini in zoni di l'internu luntanu da u mare in circa 500 a.C. Trovò dinù fossili di pesci in una cava in Siracusa in Sicilia, è in Malta è in u cuntinente talianu. Hà cunclusu chì sti spazii eranu prima cuparti da u mare (p. 17 Nils Edelman - Viisaita ja veijareita geologian maailmassa).

 

• Charles Darwin hà ancu scontru in resti marini quandu truvò un scheletru di balena in e regioni muntose di u Perù.

 

• Albaro Alonzo Barba, chì era direttore di minieri in Petos, ammenta in u so libru scrittu in u 1640, ch’ellu avia trovu strani cunchiglii in scoglii trà Potos è Oroneste in Bolivia, à 3000 metri d’altitudine (p. 54 Nils Edelman : Viisaita ja) . veijareita geologian maailmassa )

 

• German PS Pallas in l'anni 1700 hà trovu calcari stratificati è slates d'argilla in e muntagne di l'Ural è di l'Altai - tramindui in Russia - chì cuntenenu resti di animali marini è piante (p. 125 Nils Edelman: Viisaita ja veijareita geologian maailmassa).

 

• Molti urganismi marini, cum'è mitili, ammoniti, belemnites, (ammoniti è belemnites campavanu à tempu à i dinosauri) , pesci d'osse, gigli di mare, coralli è fossili di plancton è parenti di l'attuale ricci di mare è e stelle marine sò stati truvati parechji chilometri sopra u mare. livellu in l'Himalaya. U libru Maapallo Ihmeiden Planeetta ( p. 55) descrive questi resti in a seguente manera:

 

Harutaka Sakai da l'Università Giapponese in Kyushu hà dapoi parechji anni investigatu questi fossili marini in i Monti Himalayan. Ellu è u so gruppu anu listatu un aquarium sanu da u periodu Mesozoicu. Fragile gigli di mare, parenti di l'attuale ricci di mare è di e stelle marine, si trovanu in pareti di roccia più di trè chilometri sopra u livellu di u mari. Ammoniti, belemnite, coralli è plancton si trovanu cum'è fossili in i scogli di e muntagne (…)

   À una altitudine di dui chilometri, i geologhi anu trovu una traccia lasciata da u mare stessu. A so superficia di roccia ondulata currisponde à e forme chì restanu in a sabbia da l'onda d'acqua bassa. Ancu da a cima di l'Everest, si trovanu strisce gialli di calcariu, chì nascenu sottu à l'acqua da i resti di innumerevoli animali marini.

 

• In più di l'Himalaya, numerosi scuperti sò stati fatti in l'Alpi, l'Andi è i Muntagni Rucciosi. Queste scuperte includenu cozze, crustacei, ammoniti, è ancu strisce è dipositi di argilla di scisto chì cuntenenu fossili marini. Alcune di e scuperte sò à una altezza di parechji chilometri. A seguente descrizzione di l'Alpi indica l'esistenza di fossili marini:

 

Ci hè un mutivu per guardà attentamente a natura originale di e rocce in i catene di muntagna. Hè megliu vistu in l'Alpi, in l'Alpi di calce di u nordu, a zona chjamata Helvetia. Limestone hè u principale materiale di roccia. Quandu guardemu u scogliu quì nantu à i pendii ripidi o in cima di una muntagna - s'è no avemu avutu l'energia di cullà quì sopra - truveremu eventualmente resti d'animali fossili, fossili d'animali, in questu. Spessu sò assai dannati, ma hè pussibule di truvà pezzi ricunnisciuti. Tutti quelli fossili sò cunchiglia di calce o scheletri di criaturi marini. À mezu à elli ci sò ammoniti spirali-threaded, è soprattuttu assai di vongole doppia-shell. (…) U lettore puderia dumandà à questu puntu ciò chì significa chì i catene di muntagna cuntenenu tanti sedimenti, chì si ponu ancu truvà stratificati in u fondu di u mare.(p. 236 237, Pentti Eskola, Muuttuva maa)

 

• Calcariu chì copre quasi un quartu di a Cina include i resti di coralli urigginati da u mare (p. 97,100-106 "Maapallo ihmeiden planeetta"). Ci sò zoni simili ancu in Jugoslavia è l'Alpi.

 

• In una cantera d'ardesia in i Monti Snowdon in Inghilterra, ci sò enormi strati di ghiaia è di sabbia chini di cunchiglia di mitili di riva à circa 1400 metri sopra u livellu di u mari.

 

• Lucertuli di pesci o Ichthyosaurs, chì puderanu criscinu à parechji metri di longu, sò stati truvati in l'Inghilterra è in Germania intarrati in strati di argilla cù e so osse è a pelle. Unu di i scheletri, cunsirvatu in a cullizzioni di l'Istitutu Geologicu di l'Università di Helsinki, hè statu trovu in una petra d'argilla in Holzmaden di Wurttenberg. Hè longu 2,5 metri è hè stata assai bè cunservata. (p. 371 "Muuttuva maa", Pentti Eskola)

 

• In u centru di a Francia (Saint-Laon, Vienne), cunchiglia d'ammonite sò state truvate in u calcariu. (p. 365 "Muuttuva maa", Pentti Eskola)

 

• A zona di calcariu in Solnhofen di Baviera hà dui fossili di l'acellu (Archaeopteryx). Da a listessa zona di calcariu, altri fossili ben conservati, cum'è insetti, meduses, crazyfishes, belemnites, è pesci sò stati ancu truvati. (p. 372, "Muuttuva maa", Pentti Eskola)

 

• Ci sò certi zoni in Londra, Parigi è Viena chì sò l'anzianu lettu marinu. Per esempiu, certi zoni di calcariu in Parigi sò cumposti principarmenti di cunchiglia di molluschi da i mari tropicali. (p. 377 "Muuttuva maa", Pentti Eskola)

 

• In u circondu di Berlinu, i strati di limo di parechji metri di grossu includenu cunchiglia di un gasteropodu estinti ( Paludina diluviana ), è resti di picchi. (p. 410 "muuttuva maa, Pentti Eskola)

 

• Tali spazii cum'è a Siria, l'Arabia, l'Israele attuale è l'Eggittu sò stati marini. (p.401, 402 "Muuttuva maa", Pentti Eskola)

 

• Vechji fossili di ostriche sò stati truvati in Tunisia, vicinu à a cità di Tozeur. (p. 90 Björn Kurten, Kuinka Mammutti pakastetaan )

 

• In u desertu di Faijum à 60 chilometri à u suduvestu di u Cairo, resti di balene è leoni marini sò stati truvati nantu à i pendii di una alta cresta di Djebel Qatran. (p. 23 Björn Kurten, Jääkausi, [L'era glaciale])

 

• Da parechje parte di u globu, sò stati trovati strati di fossili di pesci chì cuntenenu centinaie di millaie o milioni di pesci. Per esempiu, in i strati fossili di aringa in California, hè stimatu chì ci sò un miliardo di pesci in una zona di deci chilometri quatratu. I zoni da a Germania à u Mari Caspiu, l'Italia, l'Escocia, u Danimarca (in a scogliera di gessa di Steven's Klint ) è u Sud di Spagna (i colline di Caravaca) includenu strati di milioni di fossili di pesci. Tutti issi zoni di terra secca duveranu esse cuparti da u mare o sti ritrovamenti di pesci ùn sarianu pussibile.

 

• I famosi strati d'ardesia d'argilla in Burgess, truvati in i Muntagni Rucciosi in l'annu 1909, includenu decine di millaie di fossili di l'antica lettu marinu, oghje à una altezza di più di 2000 metri sopra u livellu di u mari.

 

• Da i parti nord-ovest di l'Australia (p. 96 Maapallo ihmeiden planeetta) è a Nova Guinea, coralli è fossili di pesci ponu esse truvati.

 

• Da u cuntinente di l'America di u Nordu, resti di balene sò stati truvati à una gran distanza da u mare. Sti scuperti sò stati fatti per esempiu nantu à u Lavu Ontario, in Vermont, Quebec, è San Lorenzo. Per quessa, questi spazii duveranu esse cuparti da u mare in qualchì tempu in u passatu.

 

• Parechje di l'alti lochi intornu à u mondu - l'Himalaya è altre muntagne alte - mostranu segni di l'antica costa è l'azzione di l'onda. Sti scuperti sò stati ancu fatti in Nova Guinea, Italia, Sicilia, Inghilterra, Irlanda, Islanda, Spitzbergen, Novaja-Semlja, a Terra di Franz Joseph, Groenlandia, in vaste zone in l'America di u Nordu è Sudamerica, Algeria, Spagna ... avanti è avanti. (L'infurmazione vene principalmente da Maanpinnan muodot ja niiden synty , p. 99,100 / da Iivari Leiviskä).      

   I costi antichi sò stati ancu truvati in Finlandia è in e zone vicine. Un esempiu hè Pyhätunturi, induve ci sò petre cù segni di onde. I segni di i costi antichi ponu ancu esse truvati nantu à i pendii di parechje colline. In a parti miridiunali di a Finlandia, tali lochi sò Korppoo, Jurmo, Kaunissaari in Pyhtää è Virttaankangas in Säkylä, è ancu più in u nordu, per esempiu Lauhanvuori, Rokua è Aavasaksa. (Da u libru Jokamiehen geologia , p. 96 / di Kalle Taipale, Jouko.T. Parviainen)

 

• Lava hè stata truvata nantu à e muntagne di Ararat à una altezza di 4.500 metri sopra u livellu di u mari, è pò esse solu un pruduttu di l'eruzzioni vulcanica sottumarina (Molen, M., Vårt ursprung?, 1991, p. 246)

 

• Un signu di l'inundazione hè a roccia sedimentaria marina. Sò assai più cumuni di qualsiasi altre roccia sedimentaria cumminata. James Hutton, cunsideratu cum'è u babbu di a geologia, hà riferitu à sta osservazione di più di dui seculi fà:

 

Avemu da cuncludi chì tutti i strati di a terra (...) sò stati furmati da sabbia è ghiaia chì s'ammucciavanu nantu à u fondu di u mari, cunchiglia di crustacei è materia corallina, terra è argilla. (J. Hutton, A Teoria di a Terra l, 26. 1785)

 

JS Shelton: In i cuntinenti, i rocci sedimentarii marini sò assai più cumuni è diffusi di tutti l'altri rocci sedimentarii cumminati. Questu hè unu di quelli fatti simplici chì esige spiegazione, essendu in u core di tuttu ciò chì hè ligatu à i sforzi cuntinui di l'omu per capiscenu a geugrafia cambiante di u passatu geologicu.

 

A SAPERTURA TRADIZIONALE È L'INDUVIAZIONE . Ùn avemu bisognu di circà l'infurmazioni nantu à u Flood solu in a natura; ne truvamu evidenza in e tradizioni di diverse nazioni. Hè statu stimatu chì ci sò quasi cinque centu di sti stori contati da e culturi di u mondu. Parechje di sti stori anu (naturalmente) cambiatu cù u tempu, ma tutti anu in cumunu a menzione di l'acqua cum'è a causa di a devastazione. Parechje di sti stori menzionanu ancu i tempi boni precedenti, a caduta di l'omu è a cunfusione di e lingue chì anu fattu in Babele (Babilonia) - tutti l'avvenimenti chì a Bibbia cita ancu.

   I stori si trovanu trà i pòpuli assai diffirenti: i Babylonians, i nativi di l'Australia, u populu Miao di a Cina, i nani africani Efe, l'Indiani Hopi d'America in a tribù Padago nord-americana, è numerosi altri populi. L'universalità di e narrazioni di Flood suggerisce a storicità di questu avvenimentu: 

 

Circa 500 culture - cumpresi i populi indigeni di Grecia, Cina, Perù è America di u Nordu - sò cunnisciuti in u mondu induve e leggende è i miti descrizanu una storia convincente di una grande inundazione chì hà cambiatu a storia di a tribù. In parechji stori, solu uni pochi di persone anu survivutu à l'inundazione, cum'è in u casu di Noè. Parechji di i populi anu cunsideratu chì l'inundazione hè stata causata da i dii chì, per una ragione o per l'altru, s'anu stancu di u tipu umanu. Forsi u populu era currutti, cum'è in i tempi di Noè è in una legenda da a tribù Nativa Americana Hopi di l'America di u Nordu, o forse ci era troppu persone è troppu rumoroso, cum'è in l'epica di Gilgamesh. (2)

 

Lenormant dice in u so libru "U principiu di a storia":

"Avemu l'uppurtunità di dimustrà chì a storia di u Diluviu hè una tradizione universale in tutti i rami di a famiglia umana, è una tradizione cusì certa è uniforme cum'è questu ùn pò micca esse cunsideratu una fabula imaginata. Deve esse a memoria di una vera è vera. avvenimentu terribili, un avvenimentu chì hà fattu una impressione cusì forte in a mente di i primi genitori di a famiglia umana chì ancu i so discendenti ùn anu mai pussutu scurdà. (3)

 

I populi di e diverse razze anu diverse storie di patrimoniu annantu à l'enorme catastrofa di inundazione. I Grechi anu cuntatu una storia nantu à u Diluviu, è hè centrata intornu à un caratteru chjamatu Deukalion; ancu assai prima di Culumbus, i nativi di u cuntinente americanu avianu storii chì avianu tinutu viva a memoria di a grande inundazione. I racconti di una inundazione sò stati spustati di generazione in generazione finu à oghje ancu in Australia, India, Polinesia, Tibet, Kašmir è Lituania. Sò tutti solu storie è storie ? Sò tutti fatti ? Hè presumibule chì tutti discrivinu a stessa grande catastrofa. (4)

 

Sì l'inundazione mundiale ùn era micca vera, certi nazioni avarianu spiegatu chì eruzioni vulcaniche spaventose, grandi tempeste di neve, siccità (...) anu distruttu i so antenati maligni. L'universalità di a storia di u Diluviu hè dunque unu di i migliori pezzi di evidenza di a so verità. Pudemu scaccià qualcunu di sti racconti cum'è leggende individuali è pensanu chì era solu imaginazione, ma inseme, da una perspettiva glubale, sò quasi indiscutibili. (A Terra)

 

Dopu, più riferimenti à u listessu tema. Stòrici passati anu citatu u Diluviu cum'è un veru avvenimentu storicu. A riscrittura di a storia d'oghje cerca invece di cambià a storia umana passata negando stu grande disastru di inundazione è aghjunghjendu centinaie di millaie è milioni d'anni à a storia per a quale ùn ci hè micca evidenza assai convincente.

 

• U storicu Ghjaseppu è u Babiloniu Berosu anu mintuatu i resti di l'arca di Noè

• U storicu grecu Erodotu hà riferitu à i Sciti in a quinta parte di a so Storia. Li cita cum'è discendenti di Jafet (figliolu di Noè) (Gen 10: 1,2: Avà queste sò e generazioni di i figlioli di Noè, Sem, Cam, è Jafet: è à elli eranu figlioli nati dopu à u diluviu. I figlioli di Jafet, Gomer, Magog, Madai, Javan, Tubal, Meshech, Tiras.)

• In a storia di Gilgamesh, Utnapisthim hè statu urdinatu di custruisce una nave: "O omu di Shuruppak, figliolu di Ubar-Tutu. Abbatti a vostra casa è custruite una nave, rinunzià a ricchezza, cercate l'aldilà, disprezzate a ricchezza, salvate a vostra vita. Pigliate a sumente di tutti i vivi à a nave chì custruite. Misura bè e so dimensioni.

• In u cuntu di l'inundazione assira ci hè una descrizzione di a custruzzione di a nave:

 

Fate una nave secondu questu - -

- - Distrughjeraghju u peccatore è a vita.

- - Lasciate entre a sumente di a vita, tuttu,

à mezu à a nave, à a nave chì fate.

A so lunghezza hè di sei centu cubiti

è sessanta cubiti a so larghezza è a so altezza.

- - Lasciate in fondu. –

Aghju accettatu l'ordine è dissi à Hea, u mo Signore:

Quandu aghju finitu

a custruzzione navale chì m'hà dettu di fà,

tantu ghjovani è vechji mi schernianu. (5)

 

• Aztecs anu riferitu à u Flood:

 

Quandu u mondu era esistitu per 1716 anni, u Diluviu hè ghjuntu: "Tutta l'umanità hè sparita è affucata, è

anu nutatu ch'elli s'eranu trasfurmati in pesci. Tuttu hè sparitu in un solu ghjornu ". Solu Nata è a so moglia Nana sò stati salvati, perchè u diu Titlachauan li avia dettu di custruisce una barca da cipresso. (6)

 

• Una tavuletta d'argilla hè stata truvata da una cità babilonia, Nippur, durante l'anni 1890, è a tavuletta era più vechja di l' Epica di Gilgamesh . A tavuletta d'argilla data almenu di 2100 aC, cum'è u locu duv'ellu hè statu trovu, una biblioteca publica, hè stata distrutta à quellu tempu.

A so rapprisintazioni hè assai simili à quella in u Libru di Genesi. Ammenta a venuta di u Diluviu è cunsiglia di custruisce un grande vasellu per prutege i risparmiati. U testu in a tableta hè statu traduttu da un espertu assiriologu Herman Hilprecht. E parolle in parentesi quadrate ùn ponu esse truvate in u testu, ma Hilprecht l'hà inclusu basatu annantu à u cuntestu:

 

(2) ... [i limiti di u celu è a terra I] sguassate

(3) ... [Aghjeraghju un diluviu, è] spazzerà tutte e persone in una volta;

(4) ... [ma cercate a vita prima chì vene u diluviu;

(5) ...... [Per tutti l'esseri viventi], quant'è ci sò, purteraghju a rovescia, a distruzzione, l'annientamentu

(6) ...Custruisce una grande nave è

(7) ...che l'altezza generale sia a so struttura

(8) ... lasciate esse una casa barca per trasportà i sopravviventi.

(9) ... cù un coperchio forte (it).

(10) ... [À a nave] chì fate

(11) ... [purtate quì e bestie di a terra, l'acelli di l'aria,

(12) ... [è e cose striscianti di a terra, un paru di ognunu] invece di una multitùdine,

(13) ... è famiglia ... (7)

 

• In quantu à a cronologia di l'Eggittu, pò esse off da seculi. L'egiziani ùn avianu micca liste di guvernanti in i primi tempi, ma sò stati compilati seculi dopu (c. 270 aC) da u prete egizianu Manetho. Unu di i sbagli in i so listi hè chì Manethon pensava chì certi rè avianu guvernatu unu dopu à l'altru, ancu s'ellu hè statu trovu chì anu guvernatu à u stessu tempu.

    Malgradu tuttu, Manetho cunfirma a storicità di Genesi. "Dopu à u diluviu hà scrittu à Cam, u figliolu di Noè, hè natu "Egyptos, o Misraim", chì hè statu u primu à stabilisce in l'area di l'Eggittu oghjincu à l'epica quandu e tribù cuminciaru à disperse ". (8)

 

SIMBOLU DI LETTERA . Sicondu a Bibbia, quandu Noè andò in l'Arca, ci era solu sette altre persone cun ellu; in tuttu ci era ottu persone in l'Arca (Gen 7:7 è 1 Petru 3:20).

   Tuttavia, hè interessante chì u listessu numeru ottu è un riferimentu chjaru à u Flood appare ancu in i simboli di lettere, in particulare in u sistema di scrittura cinese. In u sistema di scrittura cinese, un simbulu di una nave hè una barca cù ottu persone in questu, u listessu numeru cum'è in l'Arca di Noè! U simbulu per a parolla "inundazione" hà ancu u numeru ottu! Ùn pò esse mera cuincidenza chì u listessu numeru, ottu, hè assuciatu cù i simboli di a nave è u Diluviu. Sta cunnessione hè certamenti duvuta à u fattu chì i Chinese hannu dinù una tradizione cunsirvatu di u listessu Flood glubale cum'è altri populi. Anu ancu cridutu da i tempi antichi chì ci hè solu un Diu, chì hè in u celu.

 

U sicondu esempiu. U simbulu cinese di a nave hè una barca cù ottu persone in questu. Ottu persone ? L'Arca di Noè avia esattamente ottu persone in questu.

   (...) Tutti i circadori ùn sò micca di listessa opinione nantu à u significatu esatta di ogni simbulu. In ogni casu, i Cinesi stessi (cum'è parechji giapponesi, chì - praticamenti parlante - anu u stessu sistema di scrittura) sò interessate in l'interpretazioni chì i missiunarii li anu prisentatu. Ancu s'è e teori ùn eranu micca ghjustu, solu parlà di elli puderia esse abbastanza per indicà a verità spirituale per i miscredenti.

   Eiu stessu aghju osservatu chì parechji predicatori cinesi è giapponesi pensanu chì questi simboli diffirenti custituiscenu un passaghju eccellente in u pensamentu di u so populu. (Don Richardson, L'eternità in i so cori)

 

A parolla ghjustu . In u sistema di scrittura cinese, ci hè ancu un altru simbulu peculiar: a parolla "ghjusta". U simbulu di ghjustu hè cumpostu di dui parti diffirenti: a parti suprana significa un agnellu è sottu hè u prunome persunale I . Dunque, ci hè stata una vista chì a ghjente ùn pò esse ghjustu da sè stessu. Sò ghjustu solu quandu sò sottu à l'agnellu. Allora, u sistema di scrittura cinese insegna i stessi missaghji cum'è u Novu Testamentu. Avemu da esse sottu à l'Agnellu datu à noi da Diu (Ghjesù Cristu), perchè pudemu esse ghjustu. Questu hè riferitu in i prossimi versi di a Bibbia:

 

- (Ghjuvanni 1:29) U ghjornu dopu Ghjuvanni vede à Ghjesù chì vene à ellu, è disse: Eccu l'Agnellu di Diu , chì caccià u peccatu di u mondu.

 

- (1 Cor 1:30) Ma da ellu site in Cristu Ghjesù, chì da Diu hè fattu per noi a saviezza, è a ghjustizia , è a santificazione è a redenzione.

 

 

 

 

 

 

 

2. A nascita di carbone è oliu

 

 

CARBUN E OLIU . Di solitu ci hè insignatu chì u carbone è l'oliu sò stati furmati da un prucessu lentu chì necessitava milioni d'anni. A ghjente parla di l'età di u carbonu, quandu una quantità eccezziunale di carbone saria statu furmatu. Ma cumu hè a materia ? Questi sustanzi sò ghjunti centinaie di milioni di anni fà è anu pigliatu milioni d'anni per furmà? Se guardemu à a luce di i seguenti fatti, piuttostu dimustranu chì sò stati furmati rapidamente è abbastanza "in u passatu ricenti", solu uni pochi millenni fà è ovviamente in u cuntestu di l'inundazione mintuatu in a Bibbia.

 

L'età di i dipositi di carbone è i pozzi di petroliu. U primu puntu hè chì l'evidenza di l'età di i dipositi di carbone è di oliu ùn si riferisce micca à grandi periodi di tempu. Avemu parlatu di questu digià prima è i prossimi dui punti provanu questu:

 

• A prissioni di i pozzi d'oliu hè cusì altu (hè cumunu chì l'oliu pò gush in l'aria da un pirtusu in terra), chì ùn ponu esse più di 10 000 anni. (Capìtuli 12-13 di Preistoria è mudelli di a terra di Melvin A. Cook, Max Parrish è cumpagnia, 1966). Sì sti pozzi di petroliu avianu milioni d'anni, a prissioni s'era dissipata assai tempu fà.

 

• L'impronte di e persone sò state truvate in strati di carbone descritti cum'è "250-300 milioni d'anni" in parechji spazii (Messicu, Arizona, Illinois, Novu Messicu è Kentucky, frà altri). Oggetti appartenenti à un omu è fossili umani (!) sò stati truvati in sti stessi strati. Questu significa chì o l'omu anu abitatu a terra 300 milioni d'anni fà, o chì quelli strati di carbone sò veramente solu uni pochi di milla anni. (Glashouver, WJJ, So entstand die Welt , Hänssler, 1980, ss. 115-6; Bowden, M., Ape-men – Fat or Fallacy? Sovereign Publications, 1981; Barnes, FA, The Case of the Bones in Stone, Desert / ferraghju, 1975, p. 36-39). Hè più prubabile chì l'ultima alternativa hè vera, perchè ancu i scientisti ùn crèdenu micca chì a ghjente abitava a Terra 300 milioni d'anni fà:

 

"Se l'omu (...) in ogni forma esistia cum'è in u periodu di u Carbone di Ferru, tutta a scienza geologica hè cusì completamente sbagliata chì tutti i geologi duveranu dimissioni da u so travagliu è diventà camionisti. Allora, almenu per u presente, a scienza rifiuta l'alternativa tentativa di l'omu chì hà lasciatu queste impronte ". ( U misteru di u Carboniferu , Scientific Monthly, vol. 162, ghjennaghju 1940, p.14)

 

• U terzu mutivu per ùn cunsiderà i dipositi di carbone è di petroliu per esse milioni d'anni hè u radiocarbonu chì cuntenenu. Quandu l'emivita ufficiale di u radiucarbonu hè solu 5730 anni, ùn deve esse nunda in i dipositi chì sò milioni o centinaie di milioni d'anni. In ogni casu, già in u 1969, a publicazione Radiocarbon hà dettu chì i campioni di radiucarbonu davanu campioni prelevati da u carbone, u petroliu è u gasu naturale una età di u radiocarbonu di menu di 50 000 anni.

 

A rapidità di furmazione. In quantu à a furmazione di l'oliu è di u carbone ùn hè micca bisognu di piglià assai tempu. Un sustegnu per sta tiuria si trova in u fattu chì durante a Siconda Guerra Munniali l'oliu hè statu fattu di carbone è lignite in Germania, è cun successu. Ùn pigliò micca eoni, ma hè accadutu in pocu tempu. Utilizendu una tecnulugia sfarente più recentemente, un barile d'oliu hè statu pruduttu in 20 minuti da una tonna di rifiuti urgànichi (Machine design, 14 May 1970 ).

   Hè statu ancu pussibule di trasfurmà u legnu è a cellulosa in carbonu o materiali simili à carbone in pocu ore. Questu mostra chì quandu e cundizioni sò ghjusti, l'oliu è u carbone pò esse furmatu abbastanza rapidamente. Ùn ci vole micca milioni d'anni per esse furmatu. Solu i teorii di l'evoluzione necessitanu milioni d'anni. L'esempiu seguente prova chì u carbone minerale pò esse furmatu in pocu tempu, in solu un paru di settimane. L'autore prova chì tali avvenimenti puderianu accadutu rapidamente, in cunnessione cù u Diluviu.

 

I scientisti in u Laboratoriu Naziunale di Argonne (in i Stati Uniti) anu dimustratu chì u carbone neru di prima classe pò esse ottenutu utilizendu u metudu seguente: piglià un pocu di lignin (un ingredientu essenziale in u legnu) è mischjà cù un pocu di argilla acida è acqua. Chauffer le mélange dans un récipient en quartz fermé sans oxygène à 150 ºC sans augmenter la pression. Questa ùn hè micca una temperatura alta da u puntu di vista geologicu - in realtà, ùn ci hè nunda eccezziunale o "antinaturale" annantu à l'ingredienti. Nemmenu u prucessu dura milioni d'anni - ci vole solu 4-36 settimane!

   (...) U famosu geologu australianu Sir Edgeworth David hà descrittu in u so rapportu di u 1907 chì stavanu sempre tronchi d'arburi carbonizzati chì sò stati truvati trà strati di carbone neru in Newcastle (Australia). E parti di u fondu di i tronchi sò stati intarrati in u fondu di u carbonu, è dopu i tronchi passavanu ghjustu à traversu i strati di sopra, finiscinu infine in u stratu di carbone in cima!

 Pensate chì a ghjente prova di spiegà queste cose in termini di prucessi lenti chì sò accaduti in dui paludi separati cù periodi enormi di tempu trà elli. Quandu u preghjudiziu hè statu "sviluppu lentu è graduale", hè chjaru chì questu hà impeditu l'esplicazione più ovvia per l'urìgine di u carbone, vale à dì chì un grande sconvolgimentu naturali causatu da l'acqua hà intarratu rapidamente i pianti strappati.

    L'acqua in muvimentu pò causà rapidamente una quantità enorme di cambiamenti geologichi, soprattuttu s'ellu ci hè assai acqua. A maiò parte di a ghjente pensa chì questi cambiamenti devenu piglià milioni d'anni. (...)

    Certi geologi (cumpresu parechji di quelli chì crèdenu in i prucessi di "milioni d'anni") avà dicenu chì u Grand Canyon hè statu furmatu di listessa manera, catastroficamente, è chì ùn hè micca creatu da a lenta erosione di u fiumu Colorado annantu à milioni di anni.

    U Diluviu durò un annu, hà coperto e muntagne, hà causatu un sconvolgimentu glubale è hà devastatu a crosta terrestre quandu l'acqua (è inevitabbilmente ancu u magma) sboccava durante mesi ("i funtani di a grande prufundità si rompanu", Gen 7:11). Una catastrofa cusì spaventosa pruvucarà una quantità incredibile di cambiamenti geologichi. (9)

 

L'evidenza chì sustene a furmazione à cortu termine. I punti seguenti sustenenu fermamente l'idea chì u carbone è l'oliu sò stati creati rapidamente durante l'inundazione, micca lentamente annantu à milioni d'anni:

 

• Fossili di tronchi d'arburu chì penetranu à traversu diversi strati ponu esse truvati à mezu à i strati di carbone. Un vechju ritrattu di una miniera di carbone in Francia mostra chì cinque tronchi d'arburu penetranu circa deci strati. Questi fossili ùn anu pussutu esse furmatu o apparsu se i strati di carbone sò stati furmati annantu à un cursu di milioni d'anni.

 

• Una scuperta interessante hè chì in parechji di i dipositi di carbone di a terra, si trovanu quantità significativa di dipositi crustali marini è fossili d'animali marini ("Una nota nantu à l'ocurrenza di resti animali marini in una bola di carbone di Lancashire", Geological magazine, 118: 307). , 1981 è Weir, J. "Recent studies of shell of the coal mesures ", Science progress, 38:445, 1950).   Inoltre, i pianti chì ùn anu mancu crescenu in i zoni di i pantani sò stati truvati in questi strati di carbone. Queste scuperte indicanu chjaramente l'inundazione, chì avaria trasportatu animali marini è altre forme di vita trà e piante chì si trovanu in terra secca.

 

U prufessore Price presenta casi induve 50-100 strati di carbone sò una cima di l'altru è trà elli ci sò strati cumpresi fossili da u mare prufondu. Ellu ritene sta prova cusì forte è cunvincente chì ùn hà mai pruvatu à spiegà questi fatti nantu à a teoria di l'uniformità di Lyell. (Wiljam Aittala: Kaikkeuden sanoma , p. 198)

 

• U carbone è l'oliu ùn sò micca formati in modu naturali oghje. Hè per quessa ch'elli sò chjamati risorse naturali micca rinnuvevuli. Ùn sò micca esse furmati naturali ancu in i paesi tropicali, ancu s'è e cundizioni in quelli paesi devenu esse adattati. À u cuntrariu, i pianti ci sò solu rotte rapidamente è ùn hè micca creatu oliu o carbone.

   L'unica pussibilità di generazione di carbone hè un disastru naturali chì copre di colpu i rifiuti vegetali sottu à e massi di a terra, lascendu sottu pressione alta è in un statu senza ossigenu, induve l'ossigenu ùn pò micca arruvinà. L'alta pressione è u modu senza ossigenu sò stati cunsiderati essenziali per a generazione di carbone. Inoltre, i batteri ùn ponu micca scumpressà i rifiuti vegetali in un statu senza ossigenu. U Diluviu, chì hà ammucciatu massi di fangu è terra nantu à l'altru, pò spiegà megliu un tali avvenimentu. A siguenti citazione di u libru « Muuttuva maa » (p. 114) di u geologu finlandese Pentti Eskola, si riferisce à listessa cosa. Indica chì, in cunnessione cù e cuciture di carbone, ci sò petre di argilla chì sò stati stratificati da l'acqua. A citazione si riferisce chjaramente à u Diluviu cum'è accadutu solu un paru di milla anni fà:

 

"Sottu è sopra à e cuciture di carbone ci sò, cum'è hè statu dettu, strati regulari di petra di argilla, è da a so struttura pudemu vede chì sò stati stratificati da l'acqua".

 

 

 

3. A devastazione di i dinosauri

 

A ghjente in generale crede chì a devastazione di i dinosauri hà fattu milioni di anni fà durante a fase finale di u periodu Cretacicu, distrughjendu ancu ammoniti, belemnites è parechje altre spezie di piante è animali. Si crede chì a devastazione hà spazzatu una grande quantità di l'animali di u periodu Cretacicu.

   Hè sta credenza vera? I dinosauri sò stati veramente distrutti durante u chjamatu Cretaceous milioni di anni fà, o sò stati distrutti in u Diluviu? In u seguitu, esploreremu sta materia mentre cunsiderà e teorie più cumuni chì sò state presentate:

 

I dinosauri sò stati distrutti da una epidemia, un virus, o ladri d'ova ? Certi pirsuni teorizanu chì i dinosauri sò stati distrutti da una epidemia o un virus. Altri teorizanu chì l'altri animali di colpu cuminciaru à manghjà ova di dinosauru.  

   In ogni casu, ci hè un grande prublema cù e duie teorie: nè spiega cumu altre piante è animali - plesiosauri, ittiosauri, pterosauri, piante, erbivori ammoniti è belemnites - puderianu morse à u stessu tempu. (Ammoniti è belemnite sò animali marini chì i fossili sò stati truvati nantu à i pendii di l'Alpi è di l'Himalaya, frà altri lochi.) Perchè sti altre spezie morse à u stessu tempu? I virus certamenti ùn ponu micca esse l'assassinu; cumu ponu i virus distrughjenu spezie assai diverse, animali marini è terrestri, ancu e piante? Tali virus ùn sò micca cunnisciuti.

   In quantu à i manghjatori d'ova, ùn ponu micca spiegà ancu a distruzzione simultanea di parechje spezie diverse, è ancu di e piante. Ùn pudianu micca pruvucà a distruzzione à grande scala è l'estinzione di diverse spezie à u stessu tempu. Ci deve esse una spiegazione megliu per questu.

 

Era un meteorite a causa di a devastazione? Certi pirsuni teorizeghjanu chì un meteorite hà risuscitatu una nuvola di polvera enormi, è chì questa nuvola di polvera hà bluccatu u Sole per un tempu cusì longu chì tutte e piante morsenu è l'erbivori morse di fame.

   Ci hè, però, un prublema cù sta tiuria di un cambiamentu lento in u clima. Sta tiurìa, o i tiurìi citati supra, ùn ponu spiegà cumu i fossili di dinosauri ponu esse truvati in i rocci è muntagne in grandi spazii di u globu. Puderanu esse truvati in u mondu in u hard rock, chì hè veramente stranu. Hè stranu perchè ogni grande animale - forse 20 metri di longu - ùn pò micca entre in una roccia dura. U tempu ùn aiuta ancu. Ancu s'è avemu aspittatu milioni d'anni per questi animali per esse intarrati in terra è cambiassi in fossili, si puderianu prima chì quellu o altri animali li manghjanu. In realtà, ogni volta chì vedemu un fossili di dinosauru o altri fossili, anu da esse statu intarratu rapidamente sottu à fangu è fangu. Ùn pò esse natu in altre manera:

 

Hè ovvi chì, se a furmazione di dipositi si facia à un ritmu cusì lento, ùn saria micca pruduciutu fossili, perchè ùn anu micca esse intarratu in i sedimenti, ma prima si decomponenu sottu à l'influenza di l'acidi di l'acqua, o esse distrutte è sbattute in pezzi mentre si strufinavanu è sbattevanu in u fondu di i mari bassi. Puderanu solu esse cuparti di sedimenti in un accidentu, induve sò subitu intarrati. ( Geochronology o l'Età di a Terra nantu à i ragiuni di Sedimenti è Vita , Bulletin di u Cunsigliu Naziunale di Ricerca N ° 80, Washington DC, 1931, p. 14)

 

A cunclusione hè chì questi dinosauri, chì si trovanu in u mondu sanu, anu da esse intarratu assai rapidamente sottu i dipositi di fangu è slime. U fangu molle hà inizialmente ghjuntu intornu à elli, è poi duru duru in u listessu modu chì u cimentu. Solu in questu modu pò esse spiegatu a genesi di i fossili di dinosauri, mammut è altri animali. In u Flood, una cosa cusì puderia certamente succede. Fighjemu a descrizzione, chì dà una idea curretta di u prublema. Mostra a scuperta di dinosauri à l'internu di e rocce dure, chì indicanu chì devenu esse cuparti di fangu molle. U fangu s'hè induritu tandu intornu à elli. Solu in u Diluviu, ma micca in u ciculu naturale normale, pudemu aspittà chì una cosa cusì succorsu (ci hè ancu una riferenza in a scrittura à cumu i vortici di l'acqua anu pussutu ammucciate l'ossi di dinosauri).

 

Si n'andò in i deserti di u South Dakota, induve ci sò pareti rossi rossi, gialli è aranciu brillanti è rocce. En quelques jours, il trouva des ossements dans le mur de roche , qu'il estimait être le genre qu'il avait entrepris de chercher. Quandu hà cavatu a roccia intornu à l'osse , truvò chì l'ossi eranu in l'ordine di a struttura di l'animali. Ùn eranu micca in un munzeddu cum'è l'ossi di dinosauri sò spessu. Parechje cumuli sò stati cum'è fatti da un putente turbulente d'acqua.

   Avà sti ossi eranu in a arenaria blu, chì hè assai dura . A arenaria hà da esse eliminata cù un graduatore è sguassate per splutazioni. Brown è i so sidekicks anu fattu una fossa quasi sette metri è mezu di prufundità per caccià l'osse. L'eliminazione di un grande scheletru li pigliò dui stati. Ùn ùn anu micca cacciatu l'ossi da a petra. Anu trasportatu i massi per ferru à u museu, induve i scientisti anu pussutu chjappà u materiale di petra è stallà u scheletru. Questa lucertola tiranu si trova avà in a sala di mostra di u museu. (p. 72, Dinosauri / Ruth Wheeler è Harold G. Coffin)

 

 

 

REFERENCES:

 

1. J.S. Shelton: Geology illustrated

2. Kalle Taipale: Levoton maapallo, p. 78

3. Toivo Seljavaara: Oliko vedenpaisumus ja Nooan arkki mahdollinen?, p. 5

4. Werner Keller: Raamattu on oikeassa, p. 29

5. Arno C. Gaebelein: Kristillisyys vaiko uskonto?, p. 48

6. Francis Hitching: Arvoitukselliset tapahtumat (The World Atlas of Mysteries), p. 165

7. siteeraus: Luominen 17, p. 39

8. J. Ashton: Evolution Impossible, Master Books, Green Forest AZ, 2012, p. 115, lainaa viitettä 1, p. 7

9. Carl Wieland: Kiviä ja luita (Stones and Bones), p. 12-14

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

Jesus is the way, the truth and the life

 

 

  

 

Grap to eternal life!

 

Other Google Translate machine translations:

 

Milioni d'anni / dinosauri / evoluzione umana ?

Distruzzione di dinosauri

Scienza in illusione: teorie ateistiche di l'origine è milioni d'anni

Quandu anu campatu i dinosauri ?

 

Storia di a Bibbia

U Diluviu

 

Fede cristiana: scienza, diritti umani

Cristianesimu è scienza

Fede cristiana è diritti umani

 

Religioni orientali / New Age

Buddha, Buddhismu o Ghjesù ?

A reincarnazione hè vera?

 

Islam

Rivelazioni è vita di Muhammad

L'idolatria in l'Islam è in a Mecca

Hè u Coran affidabile?

 

Quistioni etichi

Siate liberatu da l'omosessualità

U matrimoniu neutru di genere

L'abortu hè un attu criminale

Eutanasia è segni di i tempi

 

Salvezza

Pudete esse salvatu